• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Ghiveciul măcelăresc, povestit de Sică Alexandrescu

Jan 09, 2010 costachel De-ale gurii din bătrâni, Mozaic 8


În volumul său „Un comedianț și o fată de familie“ (Editura pentru literatură, 1967), marele regizor povestește, printre altele, cum trupa „Teatrului Nostru“, pe care-l conducea în 1927, a fost invitată la masă de fanii din cartier, măcelarii din piața Matache Măcelaru. Vedeta mesei trebuia să fie, firește, ghiveciul cu pricina, dar nu înainte ca oaspeții să fie tratați cu

măsline, sardele de Lissa, vinete tocate, salam, brânză albă, ridichi de lună, ceapă verde, felioare de ghiuden tăiate subțire și perpelite pe jăratec, și iar țuică. A urmat pescăria: burtă de crap saramură, icre de știucă, obleți prăjiți.

Un mizilic, ce mai! Și, dacă tot am făcut introducerea, să trecem la ceea ce ne interesează, adică la ingredientele din care se compune meșteșugita mâncare.

Temeiul ghiveciului măcelăresc e carnea. Că nu merge orice fel de carne. Piept de vacă grasă, cotlete de berbec bătut, desfăcute binișor de pe os și tăiate în patru, carne de porc bătrân, tot de la piept, felioare subțiri de slănină proaspătă, dar dacă nu e groasă de un lat de mână nu face parale și, în sfârșit, măduvă și măduvioare. Măduvă din oase de vacă, dar trebuie și măduvă mai tânără, de vițel. O să ne dăm seama de rezultat și o să înțelegem de ce-i zice măcelăresc, acum, când o sosi ghiveciul. Că trebuie să sosească din clipă în clipă. Să mai luăm o țuică.
A venit rândul zarzavaturilor, ca să-nțelegem și de ce-i zice ghiveci. Aici a fost o mare dispută. Unii susțineau că dacă nu trece de douăzeci de feluri de zarzavat, nu e ghiveci. Alții erau de părere că de la unsprezece în sus se poate numi ghiveci, că nu zarzavatul e important, principalul e carnea. Sentințele definitive le pronunțau cucoanele. Soția unui măcelar s-a luat la ceartă cu altă cucoană măcelăreasă de vizavi, pe o chestie foarte controversată. Cea dintâi ținea morțiș că la numărătoare trebuie să pui fasolea ca un singur fel de zarzavat, cealaltă apărând alt punct de vedere:
– Nu se poate, soro, e fasole țucără, e fasole verde, e fideluță, e fasole lată și mai e asta nouă, cum îi zice, soia, e cinci feluri de fasole. Pui din fiecare, le socotești pe fiecare în parte, că nu te doare gura.
Tot așteptând și mai luând o înghițitură, ba de ici, ba de colo, am aflat că în ghiveciul nostru, la care și-a dat concursul toată piața, nu numai măcelarii, carne s-a pus după regulament, fără nici o abatere, iar ca zarzavaturi au intrat: roșii, ardei gras, ardei lung, ardei iute, vinete, fasole grasă, fasole țucără, fasole verde, fideluță, fasole lată, soia – s-a făcut mare haz c-au ieșit șase feluri, nu cinci, câte număraseră gospodinele, bame, varză, dovlecei cu floare, bob, conopidă, mazăre boabe, mazăre păstăi, cartofi, corcodușe verzi, aguridă, gulie, țelină, rădăcină de pătrunjel, de păstârnac, de morcov, varză nemțească, bruxel.
În așteptarea ghiveciului ne-am apucat să le socotim pe degete, să vedem câte sunt; ne-ncurcăm, o luam iar de la început. Se făceau contestații:
– Ai mai pus o dată bamele
– Nu, nu le-am pus
Ca să nu mai fie discuție, Morțun* s-a apucat să le însemne pe hârtie. Au ieșit douăzeci și nouă de feluri de zarzavat. Nevasta altui măcelar intervine:
– Ați uitat să socotiți verdețurile.
– Ce verdețuri?
– Verdețurile, țațo, frunza de țelină, de mărar, de pătrunjel, de leuștean.
– Așa nu mai isprăvim
– Ce așa? sare alta. Ați pus, soro, mărar și pătrunjel?
– Păi se poate? Că astea le dă tot gustul!
– Ei, atunci le numeri!
Cu verdețuri cu tot, s-a ajuns la treizeci și trei de soiuri.
Altă cucoană a înscris tarhonul, ceapa și usturoiul.
S-au făcut treizeci și șase.
Dar nu mai sosea ghiveciul. Trebuie să vie, acu-acu.
Se ridică încă o contestație.
– Tot n-ați socotit bine. Roșiile trebuie să le scrii de două ori, domnule Morțun, intervine o măcelăreasă mai tânără.
– Ei, asta e! De ce? se ridică un protest feminin.
– Pentru că roșiile pe care le pui cu tot zarzavatul e în cratiță la fiert e una, și roșiile de deasupra, cu care garnisești ceaunul de pământ când îl bagi la cuptor, e alta.
– Fugi, soro, cu bazaconiile astea. Ce, nu e tot roșii? Şi mai întâi că noi am așezat ghiveciul în tavă, nu în ceaun, dacă vrei să știi. Așa că nu te mai băga!

Trebuie să vă mai spun că ghiveciul s-a ars (ca de n-ar fi, nu s-ar povesti)? Ucenicul de-l păzea a adormit, acesta s-a făcut scrum, măcelarii au umblat la ghețare, iar la final,

în loc de ghiveci, de savantul ghiveci măcelăresc, masa s-a încheiat cu mușchi în sânge, antricot cu floare, fleici cum nu s-au mai văzut, măruntaie de tot felul și beție generală.

Minunați admiratori mai avea teatrul românesc!

*Este vorba despre actorul Ion Morțun (1877-1940), viitor societar al Teatrului Național.

S-ar putea să vă intereseze și:

Ghiveci măcelăresc, Octavian Stoica și De-ale gurii din bătrâni Ghiveci măcelăresc, de la Păstorel citire Mircea MicuCocktail à la Cluj, povestit de Mircea Micu Creier cu sos matelote, povestit de Julia Child

  • gastronomie, literatura, Sica Alexandrescu, teatru

8 thoughts on “Ghiveciul măcelăresc, povestit de Sică Alexandrescu”

  1. ciocolata si zahar 09/01/2010 at 11:25

    Imi place …
    Cristina

    Reply ↓
  2. Costachel 18/01/2010 at 12:25

    Pai inseamna ca mi-am atins scopul 🙂

    Reply ↓
  3. Ileana 03/05/2010 at 13:53

    Imi place blogul dumneavoastra si cum este conceput.Sunteti un demn urmas al gastronomiei romanesti. Foarte frumoasa poveste a”ghiveciului macelaresc”.
    Oare mai gasim si alte asemenea povesti. Imi aduceti aminte de Pastorel Teodoreanu. Va multumesc.

    Reply ↓
  4. Costachel 03/05/2010 at 13:58

    Promit sa mai pun povesti de-astea, ca vad ca plac. Si-i normal, de altfel, sa fie asa, ca doar scriitura e mult mai buna decat tentativele mele 🙂

    Reply ↓
  5. animaloo 07/05/2010 at 16:51

    infiorator :))

    Reply ↓
  6. Oana 10/05/2011 at 18:02

    de la citit pana la facut ii cale lunga. pana una-alta, nu suna rau deloc. ma amuza tuica aia ce se tot gusta in pauzele de povestit ca ma si mir de coerenta textului pana la final.

    Reply ↓
  7. Gurmandel 10/05/2011 at 20:26

    Magistre… Inventarul mincarii l-am facut… Da’ cum se executa? Ca o fi avind un dichis, banuiesc eu…

    Reply ↓
    1. costachel Post author11/05/2011 at 07:40

      Am sa dau si reteta completa, in curand (dar sa se mai coaca si legumele, ca acuma…) Plus ca, asta ca sa-i raspund si Oanei, am nevoie sa gasesc mai intai si-o tuica buna, ca altfel cica nu iese 🙂

      Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Iulian Budală on Roquefort
  • Otilia on Vinete marinate libaneze
  • Vio on Vinete coapte la borcan
  • costachel on Urzicile lui Păstorel
  • OPREA DORINA on Urzicile lui Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved