Gazpacho
Ce e ăla gazpacho? Păi, în principiu, o supă spaniolă de roșii, nefiartă, originară din Andaluzia și care s-a extins în toată Spania, în Portugalia (unde se numește gaspacho) și în America latină. Spun în principiu fiindcă roșiile sunt înlocuite uneori de avocado, pepene, castraveți etc, gazpacho ajungând, în anumite zone, să fie, de fapt, un termen generic pentru supa nefiartă de legume sau fructe la gheață.
Originea mâncării e foarte veche și destul de controversată, fiind făcute trimiteri la o supă arabă, ajunsă pe teritoriul actualei Spanii fie prin intermediul maurilor, fie prin cel al romanilor. Un lucru rămâne sigur însă: roșiile nu puteau interveni în rețetă înainte de călătoriile lui Columb.
Și încă o precizare, înainte de a ne apuca de treabă: Gazpacho propriu-zis (adică această supa andaluză rece de roșii) e una, Gazpacho manchego (un preparat originar din La Mancha a lui Don Quijote) e cu totul altceva. Adică o mâncare cu sos pe baza de iepure, pui, eventual vânat, poate și melci, în fine, o întreagă nebunie, despre care vom vorbi altă dată. Dar numai dacă sunteți curioși.
Revenind însă la supa noastră, să notăm mai întâi ingredientele necesare:
2 felii de pâine albă uscată,
500g roșii,
1 ardei gras roșu,
1 ardei gras verde,
3-4 castraveți mici,
1 ceapă,
1-2 căței de usturoi,
sare,
zahar,
oțet (2-3 linguri),
ulei de măsline (4-5 linguri),
piper proaspăt râșnit,
1 ardei iute, curățat de semințe și vinișoare (dar asta-i facultativ).
Începeți prin a pune feliile de pâine într-un castron, acoperindu-le cu apă, să se-nmoaie. Spălați și curățați toate legumele, după care puneți deoparte câte jumătate din castraveți, ceapa și cei doi ardei.
Tăiați restul bucățele, băgați-le apoi în mixer și transformați-le în pastă. Adăugați pâinea (nu-i nevoie s-o scurgeți), restul ingredientelor (dacă mixerul suportă, și niște cuburi de gheață), ceva apă, dacă nu vă place zeama prea groasă și mixați până obțineți o supa omogenă. Gustați ca să vedeți dacă nu-i nevoie să mai adăugați ceva.
În fine, tăiați legumele puse deoparte în cubulețe cât de mici, obținând astfel ceea ce se cheamă trapezones.
Împărțiți în fine gazpacho-ul în farfurii sau boluri (eventual răcite dinainte), puneți câte o lingura de trapezones, stropiți cu puțin ulei de măsline, presărați puțin piper proaspăt râșnit și adăugați, eventual, ceva cuburi de gheață, dacă vreți ca al nostru gazpacho con trapezones să fie foarte rece sau dacă, pur și simplu, vi se pare că supa a ieșit puțin cam groasă.
Ei, și dacă tot sunt la mare modă fițele cu sorbet-ul aperitiv, apoi hai să facem și noi aceeași glumă din gazpacho-ul nostru. Cum? Foarte simplu, renunțăm la trapezones, adaugăm 2-3 linguri de votcă (să fie de calitate, nu vreo Săniuță, da?), amestecăm, trecem totul prin sită fină, ca să obținem o consistență bună la final, și cu asta basta, în mașina de înghețată sau în tava din congelator trimitem fosta noastră supă. Singurul lucru pe care trebuie să-l mai știți este că, dacă optați pentru ultima variantă, e bine să scoateți vasul o dată la jumătate de oră și să bateți bine compoziția cu o furculiță sau cu un tel, ca să mai scăpați de acele de gheață. Că am pus noi votcă în gazpacho, dar nu-i suficient.
V-a plăcut?
S-ar putea să vă intereseze și:
- aperitiv, ardei, castraveti, rosii, sorbet, Spania, supa, supa de rosii, usturoi
