Friptură cu piper și sos forestier
Cam rimează titlul acestei minunate rețete, dar n-am ce face, asta e. Am întâlnit pentru prima oară friptura cu piper acum mulți ani, într-un un restaurant italian, cu toate că, după umila mea părere, mâncarea în discuție este mai curând franțuzească. Dar nu ne interesează pe noi prea tare cine-i mama, cine-i tata, principalul e că în farfurie ne va ateriza o friptură excelentă, care se face foarte repede (în mai puțin de jumătate de oră, pe cuvânt). Și nu vă speriați de piperul mult care intervine în narațiune, fripturica nu va fi chiar atât de iute pe cat vă speriați. Totuși, ea nu este, vă dați seama, o mâncare de regim, această friptură cu piper e pentru oameni sănătoși și viguroși (pădurari, ce naiba!).
Așadar:
4 felii de mușchi de vită, de circa 200 g fiecare,
3 linguri de ulei,
15 g unt,
50 g ciuperci, tăiate feliuțe,
2 linguri de piper boabe (poate fi și numai negru, dar ia gândiți-vă ce frumos ar fi cu boabe albe, negre, roz și verzi),
1/2 linguriță ardei iute roșu, uscat și pisat (facultativ),
2 linguri coniac sau whisky,
150 ml smântână,
sare.
Amestecați piperul și facultativul ardei, frecați bine carnea cu melanjul.
Puneți într-o tigaie 1 lingura de ulei și untul, încălziți bine și căliți ciupercile la foc moale, vreo 5 minute, amestecând. Măriți puțin flacăra, până se evapora lichidul lăsat. Scoateți și puneți deoparte.
Turnați restul de ulei. Când s-a încins bine, frigeți repede carnea, lăsând-o sau nu în sânge, după plac. Scoateți și puneți la cald.
Degresați sosul format, turnați coniacul și aduceți la fierbere, amestecând bine cu lingura de lemn, ca să dizolvați și depunerile rumenite. Adăugați și smântâna, mai fierbeți un minut.
Încălziți ciupercile în acest sos, reglați de sare (nu și de piper, firește!), după care nu vă mai rămâne decât să turnați sosul peste fripturi (și peste piureul de cartofi de lângă ele, de ce nu?).
Vinul pentru această friptură cu piper? Un roșu vânjos și proaspăt, cam asta-i fișa postului.
Votez Dealu Mare 🙂
Intrebare: eu mereu am dubii cu privire la carnea de vita pe care o cumpar. Sigur, daca as lua muschiulet as sta linistita, dar nu dau aproape un milion pe kil nici sa ma bati.
Aveti macelar bun, lasati carnea la fezandat (eu asa am facut odata si a fost mai bine) sau care e secretul dvs sa iasa vita frageda?
La fripturi de genul asta, doar muschi sau antricot, de preferinta din cel cu vinisoare de grasime prin el (tipul de carne caruia francezii ii zic persillée). A, si lasata in frigider macar vreo zi inainte de folosire (ma rog, depinde de termenul de garantie). In rest, brezare, ca asta e…
La carnea persillee, americanii ii zic marbled meat/steak, adica cu vinisoare de grasime, ca marmura. Am gasit un antricot cam asa, dar la muschiulet, inca nu am gasit decat o data la un magazin arabesc un muschiulet care se topea efectiv, ei stiu cum l-or fi invechit!!