Țineți minte cum un personaj de-al lui Alecsandri își bătea joc de „fricasauri“ și „blanmanjeuri“? Pai normal că le disprețuia, dac-a nu știa ce-s alea. Și-ar fi trebuit sa nu facă atâta scandal fiindcă, dac-a ne uitam mai atent, „blanmanjeul“ seamănă izbitor cu o ciulama mai subțirică, în timp ce „fricaseaua“ e vară dreapta cu tocănița, numai că n-are atâta ceapă și vrea cartofi, că nu știe ce-i aia mămăligă. Nu credeți? Ia uitați-vă mai jos!
Pentru 4 persoane vă trebuie 700 până la 900 g pește alb, fără piele și oase, tăiat în cuburi mari, 6 felii de costiță slabă, tăiată cubulețe, 450 g roșii, cojite și fără semințe, proaspete sau din conservă, 300 g de cartofi, tăiați în cuburi, 1 ceapă mare tocată, 1 cățel de usturoi zdrobit, 2 linguri de pătrunjel tocat mărunt, 1 linguriță de frunzulițe de cimbru proaspăt sau 1/2 linguriță de cimbru uscat, 150 g vermut sau vin alb sec, 450 g supă limpede de pește, sare și piper.
Rumeniți ușor costița într-o tigaie, la foc moale. Scoateți-o, eliminați excesul de grăsime și puneți-o deoparte. Topiți untul într-o cratiță mare. Căliți ceapa câteva minute, amestecând din când în când. Adăugați usturoiul și verdeața, amestecați un minut. Puneți roșiile, vermutul sau vinul și supa, așteptați până dă în clocot, reduceți flacăra, acoperiți și lăsați sa fiarbă un sfert de oră. Adăugați cartofii, acoperiți din nou și lăsați-i sa fiarbă până sunt aproape gata. Puneți apoi peștele și costița și fierbeți totul încă 5 minute, la foc moale și fără capac (peștele trebuie să fie fiert, fără sa se desfacă). Sărați, piperați și serviți cu un Aligote de Iași.
Pentru supă, folosiți capetele și oasele peștelui, adăugând la fierbere ceapă, morcov, țelină, o frunză de dafin, puțin pătrunjel, o jumătate de lămâie, vin alb și piper negru boabe. Dar presupun că asta știați deja.