Sună mai bizar? Și ce dacă? Acest ficat de vițel cu grepfrut e o rețetă excelentă, simplă și deosebit de gustoasă. Ținând cont și de faptul că se face foarte repede, e o soluție excelentă pentru musafiri inopinați (acuma, eu ce să zic, dumneavoastră decideți dacă ei merita sau nu o asemenea minunăție). Asa că hai să trecem și noi la fel de repede la rețeta propriu-zisă.
Pentru 4 persoane aveți nevoie de
4 felii frumoase de ficat de vițel (cam 600 g să aibă în total), 2 grepfruturi (din cele roz, dacă se poate), 30 g unt, 100 g zahăr, 2 linguri de vermut, piper boabe amestecat (adică negru, alb, verde și roz),
sare.
Curățați fructele de coaja colorată cu ajutorul unui cuțit de curățat cartofii. Tăiați-o apoi pe dumneaei coaja în fâșiuțe subțiri și opăriți-o de trei ori la rând, schimbând de fiecare data apa (trebuie să iasă amărala, nu?). Scurgeți-o și puneți-o într-o crăticioară cu zahărul și 100 ml apă. Dați în clocot și lăsați-le apoi să fiarbă, la foc moale, timp de 5 minute.
Eliminați coaja albă a grepfruturilor (cu cuțitul, închipuiți-vă că taman curățați niște mere), scoateți feliile (fără pielița albă) și tăiați-le în 4 (desigur că toate operațiunile astea le veți face deasupra unui castronel, pentru că nu trebuie să pierdem nimic din zeamă, nu-i așa?).
Topiți untul într-o tigaie și prăjiți ficatul, la foc viu, cam 3 minute pe fiecare parte. Sărați și piperați, cu piperul râșnit chiar atunci. Puneți feliile pe farfurii încălzite.
Turnați vermutul în aceeași tigaie, adăugați miezul, zeama și coaja fructelor, amestecați bine, lăsați să fiarbă câteva momente, tot la foc viu. Repartizați echitabil garnitura asta în fiecare farfurie și serviți imediat.
Ca vin, părerea mea sinceră este că, la rețeta asta, ceva mai bun decât un rozé sec și parfumat de Drăgășani nu poate fi.
reteta este interesanta si pare usor de realizat. o nelamurire:atunci cand se adauga coaja fructelor in tigaie, acestea se pun cu tot cu amestecul (apa si zahar)in care au fiert sau trebuie inlaturat lichidul?
În mod normal, după 5 minute de fierbere rămâne doar un sirop destul de gros (dar depinde, știu, și de diametrul crăticioarei, și de tăria focului), care oricum nu prea mai poate fi eliminat de pe coji 🙂 Dar ca să răspund simplu: da, cu totul. Iar cât de „umedă” sau de „uscată” doriți să fie garnitura pentru ficat puteți regla din fierberea finală (cea cu vermutul).
Eu ma gandeam la cantitatea de zahar (dulceata nu se evapora prin fierbere si nu stiu daca acest sos are nevoie de toata cantitatea se zahar) si mai putin la consistenta garniturii.
reteta este interesanta si pare usor de realizat. o nelamurire:atunci cand se adauga coaja fructelor in tigaie, acestea se pun cu tot cu amestecul (apa si zahar)in care au fiert sau trebuie inlaturat lichidul?
În mod normal, după 5 minute de fierbere rămâne doar un sirop destul de gros (dar depinde, știu, și de diametrul crăticioarei, și de tăria focului), care oricum nu prea mai poate fi eliminat de pe coji 🙂 Dar ca să răspund simplu: da, cu totul. Iar cât de „umedă” sau de „uscată” doriți să fie garnitura pentru ficat puteți regla din fierberea finală (cea cu vermutul).
Eu ma gandeam la cantitatea de zahar (dulceata nu se evapora prin fierbere si nu stiu daca acest sos are nevoie de toata cantitatea se zahar) si mai putin la consistenta garniturii.
Ei, acuma sigur că e vorba și de gustul fiecăruia. Și mai depinde și de cât de dulci sunt grapefruit-urile. Eu zic că-s numai bune 100 g zahăr, dar…