Fetească Regală Gramma 2011
Cu Aligoté-ul 2011 de la Gramma apucasem să mă întâlnesc, pe fugă, la Zilele Vinul.ro de la Iași (și promit să vă spun mai multe despre el în curând). Însă primul vin din 2011 a Casei Olteanu cu care am apucat să conversez pe îndelete a fost această Fetească Regală.
Dar mai întâi o paranteză: firește că, după debutul fulminant de acum doi ani, toată lumea aștepta de la tânăra și promițătoarea cramă ieșeană o confirmare pe măsură. Și, cum anul trecut recolta nu a permis o continuare în același ritm (Cuvée Vișan 2010 fiind, desigur, o apariție notabilă dar, din păcate, singulară), „promoția” 2011 urma să dea verdictul.
Iar această Fetească Regală 2011 (sec, DOC-CMD Iași-Bucium, 14% vol) reprezintă, în același timp, o confirmare și o evoluție. O confirmare, pentru că ștacheta calitativă a rămas la fel de sus. O evoluție, pentru că, spre deosebire de versiunea 2009 (vioaie și zglobie, cu o aciditate și o fructuozitate foc de plăcute), cea din 2011 e mai rotundă și mai sobră, cu o eleganță pe care vinurile făcute din acest soi (îndeobște fără mari pretenții) nu o ating prea des.
Din acest punct de vedere, Feteasca Regală 2011 seamănă cumva cu Aligoté-ul 2009. Adică are și ea o bună tipicitate, dar vine în plus cu o complexitate și o distincție pe care nu prea le întâlnești la niște soiuri, totuși, din eșalonul al II-lea.
Altminteri, vizual și olfactiv, totul pare absolut normal: un vin galben-verzui, un nas vegetal destul de complex, din care alcoolul nu se ițește deloc (dar nu vă luați, totuși, cu vorba: dacă vinul apucă să se încălzească în pahar, și alcoolul începe, firește, să se simtă). În gust apar ceva tușe de ardei gras, cireșe albe, o notă de piersici (tot albe) și, în post-gust mai ales, ceva gutui.
Ce surprinde însă foarte plăcut este textura, rotundă și cumva mătăsoasă (n-am găsit un alt cuvânt mai potrivit), care, împreună cu ușoara onctuozitate, trimite această Regală cumva mai aproape de o Fetească Albă. Postgustul, mediu dar bun, completează fericit un vin excelent, recomandabil nu doar amatorilor de Fetească Regală.
Din punct de vedere gastronomic, vinul capătă, mai ales datorită eleganței, o rază mai mare de acțiune. Sigur, va însoți foarte bine un piept de pui la grătar, să zicem, dar parcă merită asocieri un pic mai altfel, precum aceea (verificată!) cu o salată de pui cu verdețuri. L-aș încerca inclusiv la un pui cu ciuperci și smântână, fiindcă eleganța și onctuozitatea îl fac, măcar la prima vedere, un însoțitor perfect (și) al mâncărurilor de acest tip.
