V-am mai povestit, cred, de vreo două ori pe acest site că una dintre variantele mele „etalon” de Fetească Neagră a fost „balconata” de Cotnari (ba chiar Cârjoaia). M-am întâlnit cu ea acum vreo 30 de ani, era vorba despre vinul „de uz intern” al celor de la Combinat, iar degustarea, bine aprofundată, a avut loc, evident, într-un balcon (de unde și denumirea de alint, firește). Vă dați deci seama că am așteptat cu mare nerăbdare (re)întâlnirea cu marea doamnă a vinurilor românești, în versiunea ei cotnăreană. V-am spus deja vreo două vorbe despre ea în cadrul poveștii despre degustarea de la Expo, dar între timp am apucat să studiez mai atent problema, așa că e timpul să vă dau și dumneavoastră mai multe detalii.
Culoarea e frumoasă și nu prea închisă (porfirie, cum ar fi spus bătrânii). Nasul e plăcut, cu fructe roșii (prune, afine, vișine…) și un strop de condiment (cuișoare). Pe măsură ce se încălzește în pahar, apar și tușe discrete de cacao dar, din păcate, și alcoolul iese un pic din corp (asta e, nimeni nu-i perfect…).
Gustul vine bine în prelungire, e catifelat, așa cum trebuie, doar că prea tinerii și exuberanții tanini își fac nițel de cap (noroc că nu-s prea mulți). Aciditatea e la fix, adică dă suficientă prospețime fără să împiedice o lină curgere pe gât. Dacă a existat o fermentație malolactică (și presupun că da), ea n-a lăsat niciun damf de iaurt de fructe (în paranteză fie spus, am fost șocat câți consumatori, altminteri serioși, cred că izul de lactate constituie element de tipicitate pentru Feteasca Neagră).
Postgustul e destul de lung (fără să dea pe dinafară) și e dominat de aceleași fructe roșii, cu prunele în rol (timid) de soliste.
Una peste alta, un vin bun și, mai ales, foarte promițător. În sensul că, dacă din primul an de rod al viei, a ieșit în felul ăsta, atunci e clar că perspectivele sunt cât se poate de luminoase (dar și așteptările cresc, firește). Altminteri, mi-a plăcut mult corectitudinea producătorului, care și-a recunoscut corect lungimea plăpumii și a poziționat această primă încercare în gama inferioară, Domenii, și nu în cea superioară (Colocviu la…). Că aproape sigur alții, pe care n-am chef să-i numesc acuma, scoteau repede trusa de machiaj și încercau să te convingă cum că tânăra copilă e de fapt Miss Universe.
Dar mai bine să revenim la Feteasca Neagră de Cotnari, a cărei tinerețe și impetuozitate o recomandă să însoțească preparate cu timpi mari de fierbere/coacere, cărora să le dea un plus de vivacitate. În ce mă privește, recunosc, m-am mulțumit cu o felie de pâine prăjită unsă cu zacuscă, iar mariajul a fost cât se poate de valabil.
4 thoughts on “Fetească Neagră 2011, Domenii, Casa de Vinuri Cotnari”
SASU VIRGIL
Fericit esti Maitre,si ma bucur ca ai avut si ai ocazia sa o “studiezi” mai pe indelete,aceasta tanara” fatuca” neagra…eu mai astept…o veni ea ziua si ptr.cei mai “verzi”,sa zic asa in meserie…
Respect !
Am o mare, mare dilema:
Cum de au Feteasca Neagra 2011 avand in vedere ca….
De pe site-ul cotnari, sectiunea despre noi: http://vinuricotnari.ro/despre-noi/ :
“In prezent, la Casa de Vinuri Cotnari, sunt în exploatare următoarele suprafeţe plantate cu vie: Fetească Neagră 100 ha, Busuioacă de Bohotin 75 ha, Tămâioasă Românească 75 ha, Grasă de Cotnari 50 ha, Fetească Albă 50 ha. Despre vie putem menţiona că este încă tânără, spre exemplu Feteasca Neagră a intrat pe rod în anul 2012, motiv pentru care vinurile din aceast soi vor mai aştepta puţin până vor fi lansate. Pentru celelalte vinuri premium, deja lansate pe piaţă, accentul s-a pus de la bun început pe calitate, fiind dedicate exclusive pentru segmentul HoReCa. Un exemplu în acest sens se regăseşte şi în densitatea plantaţiei de vie, ce numără 3646 plante la hectar (faţă de o medie curentă de 4500-5000), obţinându-se mai puţini struguri, dar de o mai bună calitate, cu un conţinut de zaharuri mai ridicat, arome mai intense şi persistente, regăsite ulterior în vinurile de calitate premium.”
Apoi n-ați vrea ca întrebarea asta s-o puneți direct producătorului? Eu știu că Feteasca Neagră a intrat pe rod în 2011. De obicei, informațiile mele sunt mult mai corecte decât alea de pe site-urile producătorilor. Dar, dacă chiar vreți să aflați, întrebați producătorul, nu pe mine. Că eu n-am nici măcar un butaș 🙂
Fericit esti Maitre,si ma bucur ca ai avut si ai ocazia sa o “studiezi” mai pe indelete,aceasta tanara” fatuca” neagra…eu mai astept…o veni ea ziua si ptr.cei mai “verzi”,sa zic asa in meserie…
Respect !
Păi sigur c-o să vină! Și de-abia aștept toamna, s-o vedem, poate împreună, pe cea care va fi în Colocviu 🙂
Am o mare, mare dilema:
Cum de au Feteasca Neagra 2011 avand in vedere ca….
De pe site-ul cotnari, sectiunea despre noi: http://vinuricotnari.ro/despre-noi/ :
“In prezent, la Casa de Vinuri Cotnari, sunt în exploatare următoarele suprafeţe plantate cu vie: Fetească Neagră 100 ha, Busuioacă de Bohotin 75 ha, Tămâioasă Românească 75 ha, Grasă de Cotnari 50 ha, Fetească Albă 50 ha. Despre vie putem menţiona că este încă tânără, spre exemplu Feteasca Neagră a intrat pe rod în anul 2012, motiv pentru care vinurile din aceast soi vor mai aştepta puţin până vor fi lansate. Pentru celelalte vinuri premium, deja lansate pe piaţă, accentul s-a pus de la bun început pe calitate, fiind dedicate exclusive pentru segmentul HoReCa. Un exemplu în acest sens se regăseşte şi în densitatea plantaţiei de vie, ce numără 3646 plante la hectar (faţă de o medie curentă de 4500-5000), obţinându-se mai puţini struguri, dar de o mai bună calitate, cu un conţinut de zaharuri mai ridicat, arome mai intense şi persistente, regăsite ulterior în vinurile de calitate premium.”
Apoi n-ați vrea ca întrebarea asta s-o puneți direct producătorului? Eu știu că Feteasca Neagră a intrat pe rod în 2011. De obicei, informațiile mele sunt mult mai corecte decât alea de pe site-urile producătorilor. Dar, dacă chiar vreți să aflați, întrebați producătorul, nu pe mine. Că eu n-am nici măcar un butaș 🙂