Doar de două lucruri legate de escalopurile astea sunt sigur: se fac foarte simplu și-s grozav de bune. În rest, o mâncare fusion, nici europeană, nici asiatică, adică nici escalop stricto sensu, dar nici chinezărie autentică (totuși!). Așa că nu-mi rămâne decât să vă povestesc rețeta, că poate vă conving s-o faceți și veți putea decide dumneavoastră, în perfectă cunoștință de cauză, în ce categorie geografico-gastronomică ar putea fi ea încadrată cel mai bine.
400 g carne de vițel, tăiată felii subțiri, 4 linguri de sos de soia, 2 linguri de vin, 1 linguriță de amidon alimentar din porumb, 3 linguri de ulei, cimbru, sare (dacă mai trebuie) și piper.
Mai întâi, marinata. Amestecați bine vinul, sosul de soia, amidonul și piperul (verificați, totuși, dacă ar mai trebui un pic de sare, că paza bună…)
Puneți feliile de carne pe un platou mare (să le cuprindă fără să trebuiască să le suprapuneți). Turnați deasupra marinata, verificați să fie bine și uniform unse. Lăsați-le în pace minimum 30 de minute.
Încălziți apoi uleiul într-o tigaie și prăjiți escalopurile cam 3 minute, stropindu-le cu marinata și întorcându-le des.
Serviți imediat, cu o garnitură după plac (piure pentru partea europeană, orez pentru cea asiatică), presărând și puțin cimbru deasupra.
Variante? Păi trecând peste faptul că puteți face escalopurile astea cam din orice fel de carne (porc, pui etc), principalul loc de joacă este la vin. Pentru un plus de parfum chinezesc, evident că mai indicat ar fi vinul de orez, după cum, pentru a aduce cumva înapoi în Europa friptura asta la tigaie, ați putea folosi în primul rând Madera (vinul tradițional pentru escalop), dar și vreun Porto ori vreun sherry.
În schimb, nu prea știu ce să vă spun să turnați în pahare, pentru că sosul ăsta de soia își cam face de cap. Că vinul trebuie să fie roșu, asta e sigur, dar mai departe ezit și nu vă spun decât c-aș încerca unul proaspăt și șturlubatic, să învioreze puțin atmosfera.