Dublă lansare în Dealul Copoului
Începutul
Povestea a început mai demult, dar a ajuns în atenţia publicului larg în septembrie 2007, când presa locală şi naţională anunţa că omul de afaceri ieşean Constantin Comănescu, cunoscut ca patron al firmelor Pieta, Com Beton şi Remat, a cumpărat Vinifruct SA Copou. O achiziţie oarecum neaşteptată, speculată prompt de ziare şi de gura lumii, lucru firesc întrucâtva, atâta vreme cât preţul unui metru pătrat în zona respectivă atingea şi chiar depăşea pe alocuri 100 de euro. Aşa că afirmaţiile patronului („important este că nu vreau să dezvolt acolo o afacere imobiliara, ci doar să fac producţie la standarde europene“) erau privite cu oarecare rezervă în acea perioadă de maxim boom imobiliar.
După numai un an însă venea şi ştirea care închidea gura cârcotaşilor: nu mai era loc de construit vile, Vinifruct Copou tocmai semnase un contract de finanţare, pe bani europeni, cu reprezentanţii Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP), pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje şi pentru modernizarea exploataţiilor amplasate pe teritoriul comunelor Răducăneni, Cozmeşti, Costuleni şi Gorban.
Lansarea
„Ne-am dorit de trei ani acest eveniment, nu ştiam ce greutăţi ne aşteaptă, dar cu ajutorul unor prieteni apropiaţi am trecut peste momentele dificile şi iată-ne în Dealul Copoului pentru a lansa un nou brand pentru Iaşi“, anunţa cu mândrie pe 26 noiembrie Constantin Comănescu, în faţa invitaţilor şi ziariştilor prezenţi la lansarea noilor sortimente de vinuri produse de Cramele ViniCom (noua denumire a societăţii). „Vrem ca în seara aceasta să lansăm un nou brand al Iaşului, un vin din Copou, un vin al cărui deviză este «vin din struguri». Dorim ca acest vin să ajungă pe mesele românilor şi să fie consumat atât la bine cât şi la rău. Acest brand am dori să prindă şi la tineret, şi la cei mai în vârstă, să fie recunoscut şi apreciat calitativ, atât în România cât şi, poate, în afara ţării. Să demonstrăm că, alături de firme deosebite, cum este Cotnariul, să spunem că şi Dealul Copoului, începând cu data de azi, are un vin deosebit, pe care-l lansăm pentru ieşeni şi pentru România.“
Prezent la lansare, Ovidiu Gheorghe, director general al PNVV, a ţinut să precizeze: „creşte piaţa vinului şi această iniţiativă trebuie lăudată şi încurajată. Poate părea, în această criză, un gest sinucigaş. De ce? Pentru că vorbim de investiţii. Şi atunci când îţi arunci banii agonisiţi din alte business-uri într-o investiţie trebuie să ai convingerea că această investiţie în timp se va întoarce. Sper şi doresc, domnule Comănescu, să nu o fi făcut doar cu inima, pentru că am auzit despre dumneavoastră că sunteţi un om de afaceri de succes, iar o investiţie care în timp nu se întoarce este un act sinucigaş. Trag speranţa că investiţia dumneavoastră este calculată şi se va întoarce în timp, pentru că doar astfel putem să progresăm. Vinul Copoului poate fi un simbol al Iaşului, şi din poziţia pe care o deţin, de director al PNVV, împreună cu dumneavoastră, urez succes acestei crame, să intre din ce în ce mai mult pe piaţă.“
Vinurile
A urmat degustarea, cam prea rapidă pentru ca un profan ca mine să vă poată oferi detalii semnificative. Dar, în fond, era o seara pentru prieteni, aşa că rapida perindare prin pahare a celor zece feluri de vin a avut mai mult scopul ca fiecare invitat să-şi formeze o părere şi să spună cu ce vin doreşte să acompanieze masa şi conversaţia. Aşa că am să vă spun doar că mi-au plăcut Feteasca Regală şi Rieslingul Italian, dar pentru conversaţia finală am solicitat foarte interesantul rozé obţinut din Cabernet. La cum se prezintă, ar trebui să se vândă de Paşti ceva de speriat, fiind el un perfect însoţitor pentru drob şi friptura.
Afacerea
Desigur, n-a putut fi ocolit în cadrul discuţiilor aspectul financiar al temerarei întreprinderi. Şi astfel am aflat că este o investiţie în parteneriat cu Raiffeisen, iar suma totală este, deocamdată, de 3 milioane euro, incluzând activele, utilajele şi stocul de marfă. „Acum, într-adevăr, este un moment dificil, dar prezenţa dumneavoastră îmi dă putere. Crescând calitatea, creşte şi competiţia. Îmi plac competiţiile, şi sper ca aceasta să fie una câştigătoare. Iar câştigătorii nu vom fi noi, ci ieşenii şi toţi cei care vor să bea un vin de calitate.“
Concluzia a tras-o însă proprietarul ceva mai târziu: „Când a născut nevasta mea doi copii gemeni aveam un butoi de vin şi am spus că dacă sunt fete îl beau singur, şi dacă sunt băieţi îl beau cu toată lumea. Aşa că nu mă întrebaţi dacă a fost o afacere bună!“
Aţi ghicit, băieţi are!
Mentorul
Aşa l-a prezentat Constantin Comănescu pe academicianul Valeriu D. Cotea, invitatul de onoare al serii, care şi-a lansat cu acest prilej ediţia a doua, revăzută, a volumului „Fragmente de viaţă“ (editura Ştefan Lupaşcu, Iaşi, 2009, 244 pp.). Iar dl. Cotea ne-a plimbat pe toţi printr-o extraordinară lume în care vinul şi cultura se completau de minune. Despre cartea domniei sale însă, n-a spus decât atât: „Nu pot să vorbesc despre carte, fiindcă e scrisa de mine. Sigur că am vrut să fac o frescă. Dar n-am putut. Ca să scrii o carte îţi trebuie cel puţin 99% «slova de faur», după cum spunea Tudor Arghezi. Adică muncă multă, asiduă, crâncenă. Şi da, este absolut necesar să ai şi 1% talent, inspiraţie. M-am gândit că n-am această inspiraţie, aşa că i-am spus «Fragmente de viaţă». De ce «Fragmente de viaţă»? Pentru că însăşi viaţa e făcută din fragmente. Şi vă mărtusisesc cu sinceritate că am scris această carte nu cu dorinţa sau cu plăcerea de a vorbi despre mine, ci doar de a face cunoscută o experienţă de peste 80 de ani din care lumea ar putea desprinde ceva. În ce măsură am reuşit, dumneavoastră veţi aprecia.“
