Da, există Galbenă de Odobești!
Cu mare bucurie am răspuns recent invitației lui Răzvan Avram de a face o degustare, în avanpremieră, a noilor vinuri de la Vinex Odobești, mai ales că sunt un vechi admirator al licorilor meșterite de Gabi Stoica (v-am și povestit, anul trecut, despre planurile lui de viitor). Așa că magazinul Good Point a fost din nou gazda unei „degustări interne”, una plină de confirmări, dar și de plăcute surprize. Dar s-o luăm pe rând.
Confirmările
Că Șarba făcută de Gabi e una excelentă, cred că nu miră pe nimeni, în fond rolul său în (re)impunerea pe piață a acestui soi românesc este de necontestat. Dar pe aceeași linie (vinuri ușoare, delicate, cu aroma specifică discretă și plăcută, deloc exagerată) se înscriu „nemțeștile”, adică Traminerul și Rieslingul de Rhin, vinificate în așa fel încât să-i bucure și pe cei care nu-s prea amatori de vinuri aromate. Că mi-a plăcut mie un pic mai mult Șarba n-are prea mare relevanță, s-ar putea să fie doar o plăcere strict personală, atinsă eventual de o undă de naționalism viticol.
Feteasca Albă, prima mare bucurie
Cititorii mai vechi știu probabil că am o mare durere referitoare la acest superb soi prefiloxeric, ce ar putea să devină ușor perla vinurilor albe românești, dar care prea des e vinificat ciudat, ca să nu zic altfel. Ei bine, am găsit în pahar un vin grozav, cu o frumoasă aromă florală, plus o adiere de miez de nucă, cu un gust suav, elegant și cât se poate de echilibrat. Sigur, e mai acid decât o Fetească Albă din nord (al Moldovei sau al Transilvaniei), dar asta nu face decât să-i adauge un plus de prospețime.
Galbena de Odobești, vedeta serii
Chiar începusem să cred că nu mai apuc vreodată să beau o Galbenă de Odobești demnă de acest nume (ultima întâlnire memorabilă avusese loc acum vreo 25 de ani, cred). Așa că vă dați seama de plăcuta surpriză pe care am avut-o gustând acest vin șturlubatic, din foc de simpatica familie a vinurilor prefiloxerice mici și vesele (Mustoasă, Crâmpoșie, Zghihară etc.). Și o părere strict personală: dacă podgorenii din Odobești doresc să readucă zona pe locul de cinste deținut odinioară, atunci pe Galbenă trebuie să mizeze în primul rând. Dar să nu uite nici de Plăvaie, Frâncușă, Fetească Albă, ori de mai recentele Șarbă și Fetească Regală. Și mă opresc aici, că iar intru în interminabila discuție referitoare la replantările cu soiuri venetice…
Rozé-ul de final
Nu prea e Odobeștiul recunoscut drept vreun mare producător de vinuri roșii (e mai curând treaba vecinului Panciu), dar rozé-ul făcut din Merlot pe care l-am găsit în pahar a fost, și el, o plăcută surpriză. Nasul a fost un pic dezamăgitor (sticla fusese însă deschisă mai demult, nu-i vina lui), dar gustul a fost tare îmbucurător, plin, cu multe fructe și cu o aciditate vijelioasă balansată perfect de un (foarte) mic rest de zahăr. Brusc, mi s-a părut că a venit vara!
În loc de concluzii
Să ne înțelegem, a fost o avanpremieră, iar vinurile mai au timp să evolueze. Pe de altă parte, a fost vorba despre vinuri ce urmează a fi vândute vrac, așa că n-are rost să căutăm cine știe ce profunzimi abisale, gusturi succesive și alte chestii așijderea. Nu, sunt niște vinuri corecte, tipice pentru soi și podgorie și care vor fi vândute la prețuri specifice categoriei. Și cu atât mai mare mi-a fost bucuria să le descopăr, că geme piața de vinuri scumpe și pline de fițe, eventual tehnologizate la maximum și machiate din greu, în timp ce vinurile bune, reprezentative și ieftine (adică cele care ar trebui să formeze baza generoasă a piramidei) sunt tare greu de găsit. Dar iarăși mă opresc aici, că și discuția asta e una interminabilă.
A, unde veți găsi vinurile astea? Păi ieșenii cu siguranță la Good Point (dar nu pe toate, iar lista finală nu e încă definitivată), în rest mă tem că trebuie să luați legătura cu cei de la Vinex pentru a afla mai multe detalii.
