• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Cum a cucerit pizza întreaga lume?

Feb 20, 2013 costachel Mozaic, Poveștile rețetelor celebre 0


Pizza

Apărută, din câte se știe, la Napoli, în secolul al XVI-lea, pizza a devenit în zilele noastre unul dintre cele mai populare feluri de mâncare din lume. E un adevăr care nu mai trebuie demonstrat: probabil că nu există zonă de pe glob unde să nu existe măcar o pizzerie. De altfel, multe țări au știut să adapteze această specialitate italiană, adăugând în compoziție produse locale

Pizza: simbolul unei globalizări reușite

Expansiunea mondială a pizzei a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor, odată cu exodul emigranților italieni, care au luat-o cu ei peste tot în lume. Pe de altă parte, globalizarea a dus și la o pierdere a identității inițiale. Dacă întrebați astăzi pe cineva ce este pizza, vă va răspunde că este vorba despre un blat rotund de aluat, peste care se pun diverse ingrediente. Alte precizări au devenit chiar imposibil de făcut.

Însă faptul că pizza este o mâncare atât de polimorfă explică și de ce ea poate fi adaptată gusturilor oricui, de la gurmandul cel mai rafinat și până la indiferentul care nu vrea decât să-și sature foamea. Din acest punct de vedere, putem spune că pizza a putut să realizeze un consens.

Mai mult, în diversele sale forme actuale (kosher, halal, de post etc.) ea se poate supune tuturor prescripțiilor religioase. Treptat, pizza și-a pierdut orice referințe culturale, devenind un produs standardizat.

Grimaldi's

Primul sediu al pizzeriei Grimaldi’s

Pizza și începuturile ascensiunii ei fulminante

Cum s-a putut însă ajunge în această situație? Totul a început în Statele Unite, la începutul secolului trecut. Adusă, cum spuneam, de imigranții italieni, pizza a știut să se adapteze rapid la gusturile localnicilor.

Debutul producției de masă s-a petrecut la începutul anilor ’40, când s-a deschis celebra pizzerie Grimaldi’s din Brooklyn (iar un oarecare Frank Sinatra avea masa lui rezervată). Specialitatea casei o constituiau pizzele cu un diametru de 45 de cm, luxuriant garnisite. Iar formula avea să fie preluată (și dusă la extrem) de un lanț de restaurante care nu mai are nevoie de nicio prezentare: Pizza Hut.

Americanii, de altfel, se situează pe primul loc în ceea ce privește consumul de pizza, cu 13 kg de persoană pe an. Iar pe continentul european, paradoxal sau nu, pe primul loc nu se situează italienii, ci francezii, cu un consum de 10 kg de persoană pe an.

Și, dacă tot veni vorba de consum, o precizare este necesară: cea mai vândută pizza din lume este cea sub formă congelată.

Margherita di Savoia

Regina Margareta de Savoia, „nașa” pizzei Margherita

Înapoi la origini

Dacă, după cum spuneam la început, se consideră că prima „pizza” a apărut în secolul al XVI-lea, au trebuit să mai treacă cel puțin două secole până la apariția versiunii „moderne” (cu roșii, dar și obligatoriu preparată în cuptor). Cât despre paternitate, ea este revendicată de mai multe orașe din zona napolitană. Singura informație certă o avem despre Pizza Margherita (v-am și oferit-o, de altfel, odată cu rețeta): a fost special concepută în 1889, la Napoli, de catre un faimos pizzaiollo, Raffaele Esposito, cu ocazia vizitei in oraș a Reginei Margareta (de unde și numele), soția Regelui Umberto I.

În fața globalizării pizzei, italienii fac eforturi serioase să-i păstreze tradiția, încercând chiar, acum 2 ani, să includă versiunea tradițională în patrimoniul cultural al UNESCO (mai multe detalii găsiți aici). Chiar dacă acest lucru nu s-a întâmplat încă, n-au intrat zilele-n sac. Oricum, Pizza Napoletana este recunoscută ca Specialitate Tradițională Garantată (STG) de către Uniunea Europeană.

Iar dacă nu știți ce-i aceea STG, aflați că este vorba, la fel ca la DOC sau IGP, de o specificitate a produselor, numai că nu este delimitată vreo zonă obligatorie de producție (nu contează terroir-ul!). Dacă doriți și-un exemplu, Kabanos este înregistrat ca STG de Polonia.

V-a plăcut?

  • Tweet
  • Email

S-ar putea să vă intereseze și:

Fast-food fără limite: a apărut pizza cu cheeseburgers! Vrea cineva o pizza cu hot dog? Heuriger WinetavernTop 9 festivaluri de vin din întreaga lume Pizza capricciosa

  • istorie, Italia, pizza, pizza margherita, SUA

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Costin on Ciorba de burtă a lui Pastorel
  • Hai la masa cu pastele Baneasa! – Modern Cinderella on Piper
  • Hai la masa cu pastele Baneasa! – Modern Cinderella on Pecorino
  • Țara Prunelor - România on Filoxera în România? Parc-a fost ieri…
  • Invenții Care Trebuiesc Inventate - 27.03 - Piuituri on 9 soluții anti-mahmureală

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved