Crêpes Suzette
Dacă nu știți ce-s alea Crêpes Suzette (greu de crezut, totuși!), atunci aflați că este vorba despre niște clătite extraordinare, una dintre cele mai faimoase rețete ale rafinatei bucătarii franțuzești. În marile restaurante, acest desert de excepție se prepara chiar în fața clientului care l-a comandat, flambarea și alte câteva mici trucuri, bașca aromele deosebite care se degajă, transformând totul într-un spectacol de excepție. Încununat, firește, de savurarea acestor minunate clătite, care nici măcar nu se fac greu. Ia fiți atenți!
Pentru 4 persoane pregătiți
12 clătite (să știți că alea franțuzești sunt ceva mai consistente decât ale noastre, în compoziția lor intervenind oleacă mai puțin lichid, dar dumneavoastră faceți cum vreți),
50 g unt,
2 linguri de zahăr,
1/2 pahar zeama de lămâie,
1/2 pahar zeamă de portocale,
coajă de la 1/2 portocală și 1/2 lămâie,
1/2 păhărel de Cointreau,
1 păhărel de Grand Marnier (așa-i rețeta originală, dar dacă lichiorurile astea prestigioase taman s-au terminat la prăvălia din colț, puteți folosi și alte lichioruri de citrice, chit că n-o să fie tot aia),
1/2 păhărel de coniac bun,
încă puțin zahăr (pentru flambat).
Puneți întâi zaharul la caramelizat (așa, pe sec). În momentul în care se îngălbenește, adăugați untul. Amestecați cu doua furculițe în care ați înfipt cojile de citrice (vă spuneam eu că-i spectacol!).
Când s-a omogenizat bine totul, turnați zeama de lămâie și de portocală. Adăugați și lichiorurile, după care lăsați sosul sa scadă 2-3 minute.
Introduceți și clătitele, una câte una, să se îmbrace bine în sos. Când s-a întâmplat chestia asta, împăturiți clătita în trei, scoateți-o (sau trageți-o într-o parte a tigăii) și băgați-o pe următoarea.
Stropiți-le cu coniac (răspândiți-l uniform prin tigaie, vă rog frumos!), presărați puțin zahăr și dați foc.
Când se stinge flacăra, puneți câte 3 clătite în fiecare farfurie. Turnați deasupra și sosul fierbinte, împărțindu-l echitabil, și serviți.
Ce bem la Crêpes Suzette, dacă n-avem Grand Marnier? Păi cu siguranță un vin dulce și aromat. Preferințele mele s-ar îndrepta spre un Gewürztraminer, dar nici un Muscat sau o Tămâioasă nu sunt de lepădat.
