Comisia Europeană a demarat o procedură de reflecție de mai multe luni cu privire la reforma actuală a sectorului vinului. O reformă destinată, în teorie, întăririi competitivității acestui sector pe piața mondială. Numai că ea este contestată tocmai de marii producători europeni de vin (printre care Franța, Italia, Portugalia, Spania, dar și România), care se opun liberalizării, de la 1 ianuarie 2016, a „drepturilor de plantare” a viței de vie.
Despre ce este vorba? Simplificând puțin lucrurile, acestea reprezintă un instrument destinat ținerii sub control a producției de vin: dacă actualmente vița de vie nu poate fi plantată decât în areale bine definite (DOC, IG), ar urma ca, din 2016, să poată fi plantată absolut oriunde pe teritoriul european.
UE susține că eliminarea, până în 2015, a „drepturilor de plantare” are scopul de a permite viticultorilor să beneficieze de mai multă flexibilitate pentru a se adapta la cererea internațională, având libertatea de a alege soiurile pe care le doresc.
Pe de altă parte, statele care doresc revizuirea reformei atrag atenția asupra riscului de supraproducție, care ar atrage după sine o scădere a prețurilor. Totodată, acestea invocă și consecințele nefaste pentru zonele viticole cele mai puțin productive, industrializarea excesivă a sectorului și devalorizarea viilor nobile prestigioase din cauza creșterii suprafeței cultivate.
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a deschis ieri o primă reuniune a unui grup de lucru „la nivel înalt” care ar trebui să evalueze până la finele anului impactul pe care l-ar avea o eliminare a „drepturilor de plantare” asupra pieței și să propună recomandări, informează Agerpres. „Nu este vorba de a face reforma reformei” a subliniat Dacian Cioloș, adăugând că este gata să acționeze dacă grupul de lucru va veni cu „argumente solide și soluții inovatoare și durabile care necesită ajustări”.
Guvernele care se pronunță împotriva liberalizării „drepturilor de plantare” sunt cele din Germania, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria, Austria, România, Luxemburg, Cipru, Republica Cehă, Slovacia, Grecia și Slovenia. Cu alte cuvinte, statele care produc peste 97% din vinul european. Pe deasupra, chiar și Parlamentul European a luat poziție oficială, pe 23 iunie anul trecut: „Comisia Europeană ar trebui să ia în calcul menținerea drepturilor de plantare în sectorul viticol”.