Clătite de banane
Cu bucătăria creolă, din care fac parte și clătitele de banane care urmează, am apucat să facem cunoștință atunci când v-am povestit despre salata de pui cu portocale. Și ținând cont că am fost încurajat, prin varii canale de comunicare, să nu renunț așa ușor la subiect, iaca, vine azi rețeta unui excelent desert, din aceeași zonă geografică și gastronomică, foarte simplu de făcut și tare gustos. Nu, nu-s chiar clătite în accepțiunea noastră a termenului, dar sunt suficient de apropiate ca să le păstrez numele ăsta (și nici n-am inspirație pe moment să găsesc altul).
Dar gata cu divagațiile, mai bine să vă spun că aveți nevoie de
2 banane coapte,
1 lingură de zahăr pudră,
1 lingură de rom, vechi și bun,
1 ou,
3 linguri de făină,
1 lingură de ulei,
25 g unt,
puțină scorțișoară măcinată,
1 vârf de cuțit de sare.
Curățați bananele, zdrobiți-le cu furculița și frecați-le cu zahărul. Într-un castron bateți oul, adăugați făina (ploaie), sarea, romul și scorțișoara. Bateți bine, puneți și piureul de banane și omogenizați totul.
Într-o tigaie antiaderentă încingeți untul și uleiul. Vărsați câte 1 lingură de aluat și răsuciți bine tigaia în toate direcțiile ca să întindeți marfa. Când s-a rumenit pe o parte, întoarceți-o cu o spatulă. Și, firește, repetați operațiunile astea până când ați terminat de prăjit totul.
Variante? Păi ați putea înlocui romul cu lapte (dar atunci poate că romul ar merge la o flambare!), sau ați putea adăuga 1 linguriță de suc de lămâie, dacă nu vreți să fie prea dulci.
A și, desigur, pudrați-le cu zahăr (pudră, firește!) înainte de servire.
fix ca papanasii cu branza sau dovlecel.
Si is f bune
Uite ca nu-mi venise ideea sa le botez asa 🙂
Cred ca sunt super bune . O sa le incerc cu prima ocazie . Multumesc pentru idee.
Cu multa placere 🙂
ce idee grozava ! multumesc !baiatul meu o sa fie fericit.
o idee senzationala! multumesc costachel 🙂 desert rapid, ieftin (oarecum, dc nu punem in calcul siropul de artar :d dar se poate inlocui cu orice consideram de cuviinta sau avem la indemana, poate fi, cred , si sirop de …brad)
e drept ca le-am adus “completari” : n-am inlocuit romul cu lapte ci le-am combinat pe amandoua in compozitie, si in tigaie le-am turnat ca pe clatitele clasice, rezultand “foile” normale de clatite. Rezultatul final e demential, mai ales daca le combini cu nitel sirop de artar (cat sa nu fie chiar “seci”), apoi foile “lipite” intre ele (2-3-4 straturi) cu ajutorul siropului si apoi taiate (fasii sau cuburi) si garnisite cu nitica frisca pe deasupra….
mmmmmmmmmmmmmmmmmmm : banane, rom, scortisoara, ceva vanilie (am adaugat 2 plicuri cu Vanille Bourbon), sirop de artar, un motz de frisca…. a iesit un desert de zile mari !!!
PS altceva decat aceste clatite n-am mai fost in stare sa manc
Mi-am recitit cu maxima atenție rețeta (că nu se știe niciodată cum mai poate greși omul) și am răsuflat ușurat: siropul de arțar (pe care, de altfel, nu-l suport) nu e menționat nicăieri! Dar bine ca l-ai adus in discuție la opționale 🙂
Altminteri, recunosc, nici eu cand le-am facut n-am mai putut mânca altceva 😀
pacat 🙁 (ca nu-ti place….artarul :d)
siropul de artar l-am descoperit tarziu, recent (desi aveam o curiozitate nebuna de ceva vreme vis-a vis de acest “dulce”, necunoscandu-l)
(deh… nu se prea gaseste in romania din pacate)
dar…. ce si cat mai am il folosesc doar la ocazii speciale (gen clatite cu banane via Costachel)
PS ca tema: oare cum s-ar putea combina siropul de artar la….. pui sau creveti???
urmeaza sa experimentez (a fost idee de ultim moment….dc exista combinatii “ciudate” de .. pui cu miere (par egzampl)…oare la ce-as putea combina siropul de artar mai “corect”? carne de pui? de porc? creveti? orice e posibil 🙂