• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Cine a făcut pentru prima oară cartofi prăjiți?

Dec 30, 2012 costachel Mozaic, Poveștile rețetelor celebre 4


Cartofi prăjiți

Francezii și belgienii și-au găsit un nou subiect de controversă: cine și unde a făcut, pentru prima oară, cartofi prăjiți? Specialiștii din Hexagon susțin că primii cartofi prăjiți din lume au apărut imediat după Revoluția franceză, pe Pont Neuf din Paris. În schimb, vecinii lor din nord spun că „les frites” au fost făcuți pe malurile fluviului Meuse, cu aproximativ 100 de ani mai devreme.

„«La frite» provine din bucătăria străzii și are origini mai mult decât modeste. Acesta este și motivul pentru care locul nașterii sale este greu de stabilit”, spune istoricul francez Madeleine Ferrière.

Misterul bastonașelor de cartofi rumenite în baie de ulei îi atrage însă pe specialiști, mai ales pe cei belgieni, care consideră cartofii prăjiți ca fiind o parte esențială a patrimoniului lor național.

„Belgienii iubesc cartofii prăjiți, însă din păcate nu a existat până acum nicio cercetare științifică serioasă pe această temă”, a declarat Pierre Leclerc, profesor la Universitatea din Liège, la o dezbatere privind „originile cartofilor prăjiți”, care s-a desfășurat recent la Bruxelles, cu ocazia închiderii Anului Gastronomiei, Brusselicious.

Legende franțuzești și belgiene

Această geneză nesigură a determinat, evident, apariția legendelor. Francezii, de pildă, susțin că originea este reprezentată de așa-numita „pomme frite Pont Neuf ”, care ar fi fost inventată de negustorii ambulanți imediat după revoluția din 1789.

„Ei ofereau pește prăjit, castane coapte și felii de cartofi prăjite”, spune Madeleine Ferrière.

Iar această legendă a fost răspândită mai ales de scriitorii francezi, printre care și Céline în Voyage au bout de la nuit.

Pe de altă parte, belgienii susțin că ei au inventat cartofii prăjiți cu aproximativ un secol mai devreme, iar locul nașterii lor ar fi pe malurile râului Meuse. Teoria a fost lansată de ziaristul și istoricul Jo Gérard, care a invocat ca dovadă un manuscris al unui strămoș de-al său, Joseph Gérard, datat 1781, în care se menționează și cauzele pentru care locuitorii din Namur au început să mănânce cartofi prăjiți:

„Locuitorii din Namur, Andenne Dinant, mai ales cei săraci, au obiceiul să pescuiască în Meuse, iar peștele mic îl prăjesc ca să-și îmbunătățească hrana zilnică. Dar când fluviul îngheață, iar pescuitul devine dificil, ei taie cartofi în formă de pești mici și îi prăjesc. Din câte știu, acest obicei datează de cel puțin o sută de ani.”

O legendă însă pe care Pierre Leclerc, oricât de belgian s-ar simți, o consideră totuși puțin credibilă.

Două viziuni diferite

„Până la urmă, ne doare-n cot când și unde au apărut cartofii prăjiți”, spune Roel Jacobs, specialist al culturii din Bruxelles. „Mai important este modul în care locuitorii fiecărei țări au adoptat această mâncare. Pentru că, în timp ce francezii o consideră simplă garnitură lângă o friptură, belgienii mănâncă de obicei cartofii prăjiți simpli, eventual însoțiți de un sos.”

Iar diferențele nu se opresc aici: dacă francezii folosesc furculița, belgienii n-au nicio jenă să-i mănânce direct cu mâna. Și nici nu-i interesează dacă e sau nu ora mesei.

Fritkot

Belgienii rămân, totuși, cei mai mari amatori de cartofi prăjiți

„Noi, belgienii, am făcut din cartofii prăjiți un produs nobil, nu mai sunt doar o simplă legumă rumenită în ulei”, supralicitează Albert Verdeyen, bucătar și co-autor al volumului Carrément frites. „Și, mai ales, noi stăpânim mai bine ca oricine arta dublei prăjiri, care face cartofii să devină aurii și crocanți.”

Nu e deloc întâmplător faptul că în Belgia există mai mult de 5.000 de fritkot: în piețe, pe bulevarde, în gări și așa mai departe. Iar statisticile arată că mai mult de 90% mănâncă acolo cel puțin o dată pe an.

„La mine, puteți întâlni în același moment o băbuță care a ieșit să-și plimbe câinele, studentul care pleacă la cursuri și ministrul care locuiește la colțul străzii”, se laudă Philippe Ratzel, proprietarul uneia din cele mai populare fritkot din Bruxelles, Clémentine.

Prezentul nu iartă

Numai că lucrurile se schimbă și „prăjitorii de cartofi” din Belgia sunt din ce în ce mai des de origine străină. E un lucru confirmat de dicționare, în care a intrat deja termenul flamand „frietchinees”. Adică un „friturier” chinez.

Probabil de aceea și belgienii au început să se concentreze asupra originilor mâncării lor preferate. Măcar ele de-ar fi belgiene…

V-a plăcut?

  • Tweet
  • Email

S-ar putea să vă intereseze și:

Cartofi prajiti french friesCredeți că „French Fries” înseamnă „cartofi prăjiți franțuzești”? Iaca nu! Cei mai bun cartofi prajiti din lumeCei mai buni cartofi prăjiți din lume au acum statuia lor Supa crema de praz si cartofiVichyssoise, sau despre supe-cremă de praz și cartofi Cartofi franțuzești

  • Belgia, cartofi, cartofi prajiti, Franta

4 thoughts on “Cine a făcut pentru prima oară cartofi prăjiți?”

  1. Gurmandel 30/12/2012 at 13:32

    Se cearta degeaba…. Tot “anglejii” i-au inventat!!! :)))

    Reply ↓
    1. costachel Post author30/12/2012 at 14:43

      Măi, cică nu 🙂 Primii chips au fost prăjiți în Anglia abia în 1860, în Oldham’s Tommyfield Market. Și-s așa de mândri, că au pus acolo și-o placă 🙂

      Reply ↓
  2. aphextwinz 30/12/2012 at 19:21

    Ce castiga daca se cearta? La cate modele de cartofi prajiti sunt pe lume o mai fi scapat vreun amerindian din greseala un cartof in seu de bizon cu muulti ani inainte, dar daca nu au lasat scris, na amu 😀

    Reply ↓
  3. Gurmandel 31/12/2012 at 09:48

    Whatever! 🙂

    Las’ sa se certe…

    Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Pairing-ul autohton sau Cu ce vinuri românești tradiționale asociem brânzeturile noastre on Filoxera în România? Parc-a fost ieri…
  • Ida on China face orez fals din plastic? Pe bune?
  • Dumitras on Ciuperci cu smântână
  • Costin on Ciorba de burtă a lui Pastorel
  • Hai la masa cu pastele Baneasa! – Modern Cinderella on Piper

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved