Întotdeauna m-am gândit la rețeta asta ca la un antrenament pentru mult mai elaborații castraveți murați de toamna-iarnă. Deloc complicată, n-ai nevoie de mare lucru și, dacă tai castraveții la capete, eventual îi crestezi ușor pe lung și ai cum să ții borcanele la soare (dacă-i soare afară, ceea ce, după cum știți, în ultimele zile n-a prea fost cazul), murăturile sunt gata în două-trei zile. Dacă nu, mai aștepți (e și cazul meu, după cum puteți remarca din poză), dar nu contează, rezultatul final răsplătește orice ușoară întârziere.
Necesarul cuprinde, firește,
castraveți (într-un borcan de 4,25 l, precum cele de mai sus, încap cam 2,5 kg),
apoi
sare grunjoasă, neiodată (40 g la 1 l de apă), usturoi (măcar o căpățână mare per borcan), mărarsemiuscat, cu floare.
Facultativ, puteți adăuga și alte arome, din cele folosite în mod normal pentru variantele de castraveți murați de toamnă, precum frunze de țelină, boabe de piper etc.
Spălați bine castraveții, uscați-i, îndesați-i bine în borcane, puneți printre ei căței de usturoi și condimentele facultative, căpăciți-i cu crengile de mărar, turnați deasupra saramura fiartă și nițel limpezită, acoperiți-i (nu etanș) și cu asta basta (dacă-i țineți la soare, puneți, în loc de capace, niște farfurioare deasupra borcanelor, că o să fermenteze destul de impetuos).
Dacă-i vreți crocanți, așteptați saramura să se răcească. dacă nu vă pasă și îi vreți murați mai repede, atunci turnați-o caldă, eventual fierbinte.
Nu aruncați saramura care vă rămâne, fiindcă a doua zi s-ar putea să mai aveți nevoie de nițică zeamă, ca să fie castraveții bine acoperiți (măcar cu un deget de lichid).
Când se limpezește moarea, gustați-i, că probabil sunt gata. Dacă da, atunci închideți capacele bine și mutați-i la răcoare.
Secrete? Nu mare lucru, prospețimea ingredientelor e principala taină a oricăror castraveți murați. Ideal ar fi dac-ați putea să folosiți castraveți proaspăt culeși, dar să nu exagerăm, cred c-ați prins ideea.
Ador castravetii pusi in felul asta!
Desi facea si mama, castravetii astia mi-aduc aminte de vacantele de la Costinesti. 🙂
Mai mult ca sigur ai fost si-i stii pe taranii insirati in sat cu borcanele uriase de castraveti la vanzare. O nebunie :))
Fac si eu musai. Merci pt amintire 🙂
O, da ies minune (nu pun, aici m-ai pierdut de client, dar am pus) si eu mi aduc aminte de Eforie, culmea, castravetii si porumbul alaturi la un leu oricare. Si iar bag din amintirile lasate de Lupescu (care mie abitir imi placu), imi amintesc vag (nu intind acum mana la raft) o expresie haioasa si o citez din amintiri, castravetii, cucumbri, pepeni raiosi, cine nu ii are ii cumpara cu suta. Si ca sa le iei samanta era ceva cu duminica, inainte de a intra preotul in biserica, se strange si se bate in mijlocul drumului (ca sa iasa si celalalt an, cred).
Si mai spunea ca daca ii calci pe vrej se fac amari. Am mutat bibliotecile, nu pot da citat exact, imi pare rau 🙂
Daca ii calci pe vrej se fac amari fiindca nu mai primesc apa cata au nevoie. Cel putin asa imi spuneau bunicii, nu bag mana in foc pentru corectitudinea stiintifica 🙂
Ia ca scrisei iarasi pe fuga si uitai: nu trebuie pusa si paine? Mie mi-au iesit si fara dar asa am auzit, ca sunt mai buni cu paine … neagra sa fi fost une am citit? Pentru fermentare rapida sau asa ceva.
intrucat sambata m-am trezit cu fata la cearsaf asteptand meciurile de dupamasa, am facut si eu 4 borcane de 800. adica aprox 2 kile de castraveti.
o singura intrebare am: dece sarea “neiodata”? Nu de alta, dar in lipsa, am pus iodata si sunt curios in ce chinuri o sa mor…
😀 N-ai sa mori in chinuri, dar castravetii cica se vor inmuia cam tare si se vor strica foarte repede. Ba chiar se spune ca, in cazul castravetilor, schimba si gustul. Nu stiu, n-am incercat, vorbesc/scriu exclusiv din auzite. Asa ca, din punctul meu de vedere, experiment stiintific se cheama ce faci si de-abia astept concluziile 🙂
To’arasa afex s-a gandit mai bine si pune un kilogram de castraveti la murat, de vara. Experimental, fireste, nu ma gandesc la nici o fasole cu carnati pe langa, n-am zis asta.
Intrebare: am cautat pe net si am gasit ca masura 40-50g sare la litrul de apa. Asta cam cat inseamna? Doua linguri? Nu am cantar de bucatarie. Sarumana.
Hmmm am pus cam doua. M-am luat dupa niste unitati de masura de pe net, am facut si fasolea ca imi facuseti pofta cu aia cu carne (numai ca o facui cu smantana) vedem acum ce s-o intampla cu experimentul 🙂
Pe verificate, aia cu sarea neiodata e vrajeala, au ramas tepeni si crocanti castravetii (nu vorbim aici de filme din alea, da?). Si necrestati si cu sare iodata au iesit excelenti 🙂
Si uite-asa a mai fost demontata o legenda… Dar sa stii ca tot cu neiodata am sa pun si de-acum inainte castravetii la murat, din simplul motiv ca e mai buna. Cat despre crestare, aia nu e decat pentru grabirea murarii, sa patrunda mai repede si mai bine saramura. Dar daca ma intrebi pe mine, sunt mai buni lasati in pace, numai rabdare sa ai…
Ai mei is gata, nu am gasit sarea aia iodata nici sa ma tai pe mine in loc de castraveti. Dar aia de am pus-o are eticheta cu iodata insa e tot puturoasa de salina.
Sa vedem acum cu ce ii potrivesc, ma mai gandesc.
Haha sunt primu de anu asta care pune castraveti si mai si posteaza pe site…..ce sa zic eu, cand eram mai mic, mergeam cu tata pe la piata si el fiind un om cu o placere hazlie de a manca “cruditati” mereu cumpara cate 2 castraveti mari si murati de la tarani pe care ii savuram pe loc…ce sa zic, vremuri acum mi-e si frica sa intru-n piata…dar asta e viata! Mult noroc si anu asta la castraveti la mine deja cred ca am adunat din gradina vreo 5 kg daca nu ma insel dar pana acum au avut menirea doar pentru salate simple sau cu agurida acum e acum ii bagam la murat! A si interesant am auzit o reteta de castravete cu ton si lamaie am s-o caut! Numai bine!
Cu mare incredere recomand de pus la castraveti ca si de altfel la borsul de huste ,pe care fie vara fie iarna mi-l prepar singura,cateva frunze de visin.Gustul e de nedescris.La fel pun si castravetii de iarna si mai am si acum la fel de crocanti.
Întrutotul de acord, dar mai ales pentru varianta de castraveți murati de toamnă. Cei de vara n-apucă să-și ia prea mult din aroma vișinului, din păcate 🙂
Sincer, n-am idee, pentru că de fiecare dată m-am grăbit să-i termin înainte de putea păți ceva castraveții. Însă părerea mea sinceră e că, dacă nu ai o cameră răcoroasă (debara, cămară, beci etc.), mai bine nu te apuci. Sau faci puțini și-i mănânci repede 🙂
Cine nu are camara rece sau beci, ii poate tine in frigider, daca nu face cantitati industriale. Eu asa ii tin si am pana toamna tarziu, cand inca cei pusi pentru iarna de-abia s-au limpezit.
40 g sare la litru de apă și pentru castraveții puși pentru iarnă? Am găsit pe net variante cu 20-25 g și mi se pare cam puțin. Am ajuns prin încercări succesive la varianta cu 40 g, asta fiindcă n-am găsit rețeta ta mai devreme…
Cred că problema apare în momentul în care se face convertirea de la „1 lingură de sare la 1 litru de apă” la „grame de sare pentru 1 litru de apă”. Fiindcă o lingură de sare (cu vârf, nu exagerat) are 35-40 g, în ciuda credinței că „lingura de orice” are 20-25 g. Pentru lichide e valabil, pentru restul nu prea… Oricum, atunci când am publicat rețeta am cântărit cu grijă lingurile de sare. Dacă mi-a spus cântarul „40 g la lingură”, puteam eu să-l contrazic? 🙂
Păi, din câte știam, sarea iodată înmoaie murăturile. Nu știu, n-am încercat niciodată, n-am avut chef să risc și, oricum, sunt un fan al sării adevărate, de salină. Însă Aphextwinz a demontat aici, într-un comentariu mai vechi (aici), legenda cu sarea iodată. Așa că…
Cât despre mărar, iarăși, discuția e mai complicată. Parfumul sigur că există și în pliculețe, pe de altă parte proprietățile conservante cică ar fi în semințe, mărarul din anul II e oricum altceva decât cel de primul an, bașca există și aspectul utilitar, în sensul că respectivele crenguțe sunt optime pentru fixarea castraveților sub nivelul saramurii.
Așa că, din punctul meu de vedere, recomand traseul clasic, pe care l-am folosit de prea multe ori: sare neiodată și crenguțe de mărar. Pentru varianta asta bag mâna în foc. Pentru sare iodată și mărar în pliculețe nu bag, că n-am încercat 🙂
Eu fac in fiecare an cu sare de care am si nu apuca sa se strice, cum se mureaza cum i-am executat! Daca fac mai multi ii bag in frigider si tin bine merci!
Am o rugaminte la toti cunoscatorii
De ce trebe apa fiarta ?
Stiu colegi care au pus cu apa rece si tot lafel tine si nu in borcane ,in galeti de 5kg de maioneza de la Pizzerii
Am mare nevoie de aceasta informatie
Pot pune cu apa rece sau nu ?
Pot pune in galeti de plastic cu capac sau nu ?
Apa, de fapt saramura, se fierbe, pe de o parte, din motive, să le zicem, sanitare (dacă sunteți ferm convins că apa pe care o folosiți e ferită de varii microrganisme nocive nu-i nevoie de fierbere). Pe de altă parte, contează și temperatura la care e turnată saramura peste legume. Dacă-i rece, atunci legumele vor rămâne crocante, dacă-i caldă, ele vor fi mai moi și mai uniforme. Depinde de „marfa” pe care o aveți. Niște castraveciori cât degetul ar fi păcat să nu fie crocanți, în timp ce niște castraveți cu coaja groasă vor fi neplăcuți făcuți cu saramură rece (nu-s neapărat cele mai bune exemple, dar cred c-ați prins ideea).
Etanșeitatea recipientului ține de, să zic așa, termenul de garanție. Dacă faceți o găleată de 5 kile din pizzerie și mâncați repede murăturile, nu-s probleme. Dacă însă vreți să le țineți mai mult, atunci e altă discuție…
Ador castravetii pusi in felul asta!
Desi facea si mama, castravetii astia mi-aduc aminte de vacantele de la Costinesti. 🙂
Mai mult ca sigur ai fost si-i stii pe taranii insirati in sat cu borcanele uriase de castraveti la vanzare. O nebunie :))
Fac si eu musai. Merci pt amintire 🙂
Cu multa placere. Si sper sa-ti iasa minunati, ca sa-ti aduca aminte dupa aia un pic si de mine 🙂
LOL
Asa sa iasa! Revin cu impresii. 🙂
O, da ies minune (nu pun, aici m-ai pierdut de client, dar am pus) si eu mi aduc aminte de Eforie, culmea, castravetii si porumbul alaturi la un leu oricare. Si iar bag din amintirile lasate de Lupescu (care mie abitir imi placu), imi amintesc vag (nu intind acum mana la raft) o expresie haioasa si o citez din amintiri, castravetii, cucumbri, pepeni raiosi, cine nu ii are ii cumpara cu suta. Si ca sa le iei samanta era ceva cu duminica, inainte de a intra preotul in biserica, se strange si se bate in mijlocul drumului (ca sa iasa si celalalt an, cred).
Si mai spunea ca daca ii calci pe vrej se fac amari. Am mutat bibliotecile, nu pot da citat exact, imi pare rau 🙂
scuzati repetitiile nevolnice 😀
Daca ii calci pe vrej se fac amari fiindca nu mai primesc apa cata au nevoie. Cel putin asa imi spuneau bunicii, nu bag mana in foc pentru corectitudinea stiintifica 🙂
Ia ca scrisei iarasi pe fuga si uitai: nu trebuie pusa si paine? Mie mi-au iesit si fara dar asa am auzit, ca sunt mai buni cu paine … neagra sa fi fost une am citit? Pentru fermentare rapida sau asa ceva.
N-as crede (aud prima oara de chestia asta). Painea neagra (impreuna cu taratele si hustele) se pune, totuşi, la bors. Tot acru, dar parca altfel…
intrucat sambata m-am trezit cu fata la cearsaf asteptand meciurile de dupamasa, am facut si eu 4 borcane de 800. adica aprox 2 kile de castraveti.
o singura intrebare am: dece sarea “neiodata”? Nu de alta, dar in lipsa, am pus iodata si sunt curios in ce chinuri o sa mor…
😀 N-ai sa mori in chinuri, dar castravetii cica se vor inmuia cam tare si se vor strica foarte repede. Ba chiar se spune ca, in cazul castravetilor, schimba si gustul. Nu stiu, n-am incercat, vorbesc/scriu exclusiv din auzite. Asa ca, din punctul meu de vedere, experiment stiintific se cheama ce faci si de-abia astept concluziile 🙂
fix asta am intrebat si pe doamna mama si pe tovarasa aphex: “ce se intampla daca pun iodata?”.
raspunsul a fost:”nu stiu, asa am auzit”.
orcum, stiind ce am acasa (eu mai putin), 4 borcane nu prea sunt material de “stricat”.
sa vad ce se intampla in curand 🙂
To’arasa afex s-a gandit mai bine si pune un kilogram de castraveti la murat, de vara. Experimental, fireste, nu ma gandesc la nici o fasole cu carnati pe langa, n-am zis asta.
Intrebare: am cautat pe net si am gasit ca masura 40-50g sare la litrul de apa. Asta cam cat inseamna? Doua linguri? Nu am cantar de bucatarie. Sarumana.
O lingura cu varf, nu foarte cocosata (40 g) sau umpluta la maximum (50 g). Fireşte, cu o oarecare aproximatie.
Hmmm am pus cam doua. M-am luat dupa niste unitati de masura de pe net, am facut si fasolea ca imi facuseti pofta cu aia cu carne (numai ca o facui cu smantana) vedem acum ce s-o intampla cu experimentul 🙂
Mult noroc!
Mda, de obicei se spune ca o lingura are 20 de grame, numai ca e vorba de o lingura rasa.
Pe verificate, aia cu sarea neiodata e vrajeala, au ramas tepeni si crocanti castravetii (nu vorbim aici de filme din alea, da?). Si necrestati si cu sare iodata au iesit excelenti 🙂
Acum trebuie sa ii mancam si fasole nu mai e 😀
Sanatate!
Si uite-asa a mai fost demontata o legenda… Dar sa stii ca tot cu neiodata am sa pun si de-acum inainte castravetii la murat, din simplul motiv ca e mai buna. Cat despre crestare, aia nu e decat pentru grabirea murarii, sa patrunda mai repede si mai bine saramura. Dar daca ma intrebi pe mine, sunt mai buni lasati in pace, numai rabdare sa ai…
Ai mei is gata, nu am gasit sarea aia iodata nici sa ma tai pe mine in loc de castraveti. Dar aia de am pus-o are eticheta cu iodata insa e tot puturoasa de salina.
Sa vedem acum cu ce ii potrivesc, ma mai gandesc.
4 borcani si la mine. gatati. Dar ai mei i-am taiat, din lipsa de borcan mare.
Eu am un borcan mare, ce implineste maine 1 saptamana. Da’ fara usturoi, din motivul cel mai simplu din lume: am uitat sa-l pun.
Haha sunt primu de anu asta care pune castraveti si mai si posteaza pe site…..ce sa zic eu, cand eram mai mic, mergeam cu tata pe la piata si el fiind un om cu o placere hazlie de a manca “cruditati” mereu cumpara cate 2 castraveti mari si murati de la tarani pe care ii savuram pe loc…ce sa zic, vremuri acum mi-e si frica sa intru-n piata…dar asta e viata! Mult noroc si anu asta la castraveti la mine deja cred ca am adunat din gradina vreo 5 kg daca nu ma insel dar pana acum au avut menirea doar pentru salate simple sau cu agurida acum e acum ii bagam la murat! A si interesant am auzit o reteta de castravete cu ton si lamaie am s-o caut! Numai bine!
Cu mare incredere recomand de pus la castraveti ca si de altfel la borsul de huste ,pe care fie vara fie iarna mi-l prepar singura,cateva frunze de visin.Gustul e de nedescris.La fel pun si castravetii de iarna si mai am si acum la fel de crocanti.
Întrutotul de acord, dar mai ales pentru varianta de castraveți murati de toamnă. Cei de vara n-apucă să-și ia prea mult din aroma vișinului, din păcate 🙂
Pana cand tin daca nu ai o cmara racoroasa unde sa-i tii?
Sincer, n-am idee, pentru că de fiecare dată m-am grăbit să-i termin înainte de putea păți ceva castraveții. Însă părerea mea sinceră e că, dacă nu ai o cameră răcoroasă (debara, cămară, beci etc.), mai bine nu te apuci. Sau faci puțini și-i mănânci repede 🙂
Cine nu are camara rece sau beci, ii poate tine in frigider, daca nu face cantitati industriale. Eu asa ii tin si am pana toamna tarziu, cand inca cei pusi pentru iarna de-abia s-au limpezit.
40 g sare la litru de apă și pentru castraveții puși pentru iarnă? Am găsit pe net variante cu 20-25 g și mi se pare cam puțin. Am ajuns prin încercări succesive la varianta cu 40 g, asta fiindcă n-am găsit rețeta ta mai devreme…
Cred că problema apare în momentul în care se face convertirea de la „1 lingură de sare la 1 litru de apă” la „grame de sare pentru 1 litru de apă”. Fiindcă o lingură de sare (cu vârf, nu exagerat) are 35-40 g, în ciuda credinței că „lingura de orice” are 20-25 g. Pentru lichide e valabil, pentru restul nu prea… Oricum, atunci când am publicat rețeta am cântărit cu grijă lingurile de sare. Dacă mi-a spus cântarul „40 g la lingură”, puteam eu să-l contrazic? 🙂
foarte precis si la subiect reteta perfecta. amanuntele sunt individuale, reteta pt toti muratorii de castraveti.
lui mircea i place.
Îmi place că-i place 🙂
Cei mai buni castraveti mi-au iesit dupa reteta Dumneavoastra.
Am folosit o reteta cu 50g de sare si nu i-am putut mânca.
De ce trebuie sare NEiodata? Daca nu avem marar semiuscat, putem folosi din ala uscat in pliculete?
Multumesc anticipat de raspuns.
Respect!
Păi, din câte știam, sarea iodată înmoaie murăturile. Nu știu, n-am încercat niciodată, n-am avut chef să risc și, oricum, sunt un fan al sării adevărate, de salină. Însă Aphextwinz a demontat aici, într-un comentariu mai vechi (aici), legenda cu sarea iodată. Așa că…
Cât despre mărar, iarăși, discuția e mai complicată. Parfumul sigur că există și în pliculețe, pe de altă parte proprietățile conservante cică ar fi în semințe, mărarul din anul II e oricum altceva decât cel de primul an, bașca există și aspectul utilitar, în sensul că respectivele crenguțe sunt optime pentru fixarea castraveților sub nivelul saramurii.
Așa că, din punctul meu de vedere, recomand traseul clasic, pe care l-am folosit de prea multe ori: sare neiodată și crenguțe de mărar. Pentru varianta asta bag mâna în foc. Pentru sare iodată și mărar în pliculețe nu bag, că n-am încercat 🙂
Eu fac in fiecare an cu sare de care am si nu apuca sa se strice, cum se mureaza cum i-am executat! Daca fac mai multi ii bag in frigider si tin bine merci!
Ca in fiecare iar am recidivat!! Cred ca exista cam 5 saptamani pe an cand nu am castraveti murati!
Invidia mă roade, nu-s așa de harnic 🙂
Am o rugaminte la toti cunoscatorii
De ce trebe apa fiarta ?
Stiu colegi care au pus cu apa rece si tot lafel tine si nu in borcane ,in galeti de 5kg de maioneza de la Pizzerii
Am mare nevoie de aceasta informatie
Pot pune cu apa rece sau nu ?
Pot pune in galeti de plastic cu capac sau nu ?
Apa, de fapt saramura, se fierbe, pe de o parte, din motive, să le zicem, sanitare (dacă sunteți ferm convins că apa pe care o folosiți e ferită de varii microrganisme nocive nu-i nevoie de fierbere). Pe de altă parte, contează și temperatura la care e turnată saramura peste legume. Dacă-i rece, atunci legumele vor rămâne crocante, dacă-i caldă, ele vor fi mai moi și mai uniforme. Depinde de „marfa” pe care o aveți. Niște castraveciori cât degetul ar fi păcat să nu fie crocanți, în timp ce niște castraveți cu coaja groasă vor fi neplăcuți făcuți cu saramură rece (nu-s neapărat cele mai bune exemple, dar cred c-ați prins ideea).
Etanșeitatea recipientului ține de, să zic așa, termenul de garanție. Dacă faceți o găleată de 5 kile din pizzerie și mâncați repede murăturile, nu-s probleme. Dacă însă vreți să le țineți mai mult, atunci e altă discuție…