Cartofi noi cu ciuperci și usturoi
Dacă mă întrebați pe mine, excelenta rețetă de urmează mai la vale e mai mult decât o simplă variantă a cartofilor noi sotați singurei și parfumați cu mărar și usturoi. Și asta pentru că zeama lăsată de ciuperci este imediat absorbită și dă o aromă mai mult decât interesantă trufandalelor astea tradițional românești, dar care astăzi ne vin mai mult din Egipt, de pildă, decât de pe plaiurile mioritice. Însă cum n-are rost să facem acuma o întreagă discuție pe tema alimentelor importate, că tot nu rezolvăm nimic aici, mai bine hai să trecem în bucătărie.
Pregătiți dumneavoastră
1 kg de cartofi noi,
250 g ciuperci,
1 legătură de mărar,
usturoi verde după gust,
ulei,
sare și piper.
Faceți mai întâi toaleta cartofilor și a ciupercilor; eventual, dacă-i cazul, tăiați totul bucăți civilizate. Încingeți uleiul într-o tigaie cu pereții înalți și începeți sotarea, amestecând des prin agitare și săltare (sauter!) fiindcă, dacă băgați lingura, aproape sigur veți zdrobi cartofii.
Când aproape au ajuns la gradul de rumenire pe care îl doriți, puneți și usturoiul tocat mărunt, iar atunci când sunt gata, sărați, piperați, presărați mărarul, agitați bine pentru ultima oară, stingeți focul, puneți capacul și lăsați aromele să se omogenizeze vreo cinci minute.
Asta ar fi varianta de bază, dar verdețurile ar putea fi mai multe, desigur. Cimbrul este primul care-mi vine în minte, dar ați putea, de pildă, să puneți și un pic de rozmarin odată cu usturoiul, că se înțeleg tare bine între ele și împreună cu cartofii.
Când despre vin, depinde. Dacă mâncărica asta va fi distribuită într-un rol de garnitură, atunci firește că veți turna în pahare ceva potrivit cu felul de bază. Dacă însă cartofii noi cu ciuperci vor constitui un fel de sine stătător (eventual simplu pretext pentru o salată babană, de varză nouă, evident!) atunci trebuie să mărturisesc că la cei pe care-i vedeți în poză am băut o Fetească Regală de pe la Odobești (Crama Blum) și tare bine a mai fost!
Maestre, din păcate văd abia acum reţeta şi nu mai avem cartofi noi. Nici usturoi verde… Cum e cu cartofi vechi, merge?
Sigur că da, n-o să aibă frăgezimea și dulceața aia tipică de cartofi noi, dar rău n-o să fie! 🙂