Busuioc
Busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă aromatică foarte folosită pe tot mapamondul, dar care, la noi, din motive care-mi scapă, se întâlnește aproape exclusiv în biserica și practic deloc în cratiță. Folosit cu grijă (pentru că are o aromă destul de puternică) este extraordinar în combinațiile cu roșii, oțet și lămâie, cărora le reduce aciditatea. Cu roșiile, cel puțin, busuiocul se înțelege perfect, fie că e vorba de sosuri sau de supe. Este folosit și la mâncărurile pe baza de pui, vițel, miel, porc și iepure, dar cel mai des cu legume, în mâncăruri (o mențiune specială pentru dovlecei) sau în salate.
Mai ales dacă este folosit proaspăt, trebuie adăugat în ultimul moment, pentru că altminteri își pierde savoarea. Merge foarte bine în combinații cu alte arome, mai ales cu usturoi, lămâie, cimbru și ulei de măsline. Și, nu în ultimul rând, trebuie precizat că o crenguță de busuioc pusă la macerat în sticla dumneavoastră de oțet va da o alta dimensiune salatelor și mâncărurilor.
Nu prea suporta deshidratarea, dar nu-l ocoliți dacă-l găsiți sub forma uscată.
În alte limbi: basilic (fr.), basil (engl.), basilico (it.), albahaca (sp.), basilienkraut (germ.).
