Bine, hai că reformulez, o variantă de borș de legume. Că doar avem de-a face cu o zeamă care se face din ianuarie până în decembrie, schimbându-și ingredientele ca pe ciorapi, în funcție de sezon sau preferințe. Și, cu toate astea, tot borș de legume se cheamă, de fiecare dată. Rețineți doar atât: cu cât amestecați mai multe legume, cu atât mai gustos va fi. Și, slavă Domnului, aveți de unde alege: cartofi, dovlecei, fasole verde, mazăre, praz, conopidă, sfeclă, varză și câte și mai câte pot fi băgate în oală, spre gloria eternă a unei rețete pe care ar fi păcat sa o faceți doar în post.
Indiferent de variantă, de fiecare data veți avea nevoie de
1 ceapă, 1 morcov măricel, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 țelină mică, 1 kg de legume amestecate (borșul din poza s-a bazat pe cartofi, praz și sfecla roșie), 2 roșii curățate de pieliță, 1 ardei gras, 1 ardei iute (dacă vreți, dar ar fi păcat să nu), 1 l de borș, sare, 2 legături de verdeață (și aici puteți face amestecuri, obligatorii ar fi doar pătrunjelul și leușteanul, dar se pot oricând adăuga mărar și frunze de țelină).
Curățați bine toate legumele și tăiați-le după cum vă place sau aveți chef (le puteți da pe unele și prin răzătoarea cu găuri mari). Puneți-le la fiert în apa rece ușor sărată (cam 2 litri), în ordinea de fierbere: mai întâi ceapa și rădăcinoasele, urmează varza, fasolea verde, mazărea etc., apoi cartofii, dovleceii, ardeii grași ș.a.m.d. iar la sfârșit roșiile.
Adăugați borșul, fiert separat, reglați de sare, presărați verdeața tocata mărunt, puneți capacul, stingeți focul și, după vreo jumătate de oră (timp în care puteți face o mămăligă, ca să nu vă plictisiți), puteți chema lumea la masă.
Dacă nu țineți post, nu-i deloc o idee rea să-l dregeți cu smântână (eventual frecată cu un gălbenuș). Primăvara e bine să nu uitați că există pe lumea asta și loboda, urzici, ceapa verde etc. Iar, dacă la borșurile de carne trebuie să fie prin preajma un ardei iute, în Moldova (și nu numai) există obiceiul ca la cele de legume să fie adusă la masă și ceapă, zdrobită cu pumnul (sau tăiată în patru) și presărată cu sare.
Făcut, făcut. Foarte bun cu sfeclă roşie şi cu frunze de ţelină multe-multe! Are o culoare şi o aromă de înnebuneşti 🙂