Apa de cocos, o nouă gogoașă umflată cu pompa
Sunt sigur că deja ați aflat despre cel mai nou „produs minune”, adorat de sportivi celebri și de vedetele de la Hollywood. Apa de cocos (căci despre ea este vorba) este prezentată deja și pe la noi ca fiind „ultima descoperire a comunității mondiale de oameni interesați de sănătatea lor”.
Că nu e o simplă modă și că domeniul promite să fie unul extrem de bănos o demonstrează și mișcările giganților. PepsiCo s-a poziționat primul pe piață, achiziționând în 2009 gigantul brazilian Amococo. La rândul ei, Coca Cola a investit puternic în marca Zico, o marcă a cărei cifră de afaceri a crescut de cinci ori (!) în 2011.
Totuși, pe piața transatlantică gigantul apei de cocos rămâne Vita Coco, o firmă în care au investit, printre alții, Madonna, Demi Moore, Matthew McConaughey, Anthony Kiedis (liderul Red Hot Chili Peppers) sau Rihanna.
Ce este apa de cocos
Apa de cocos este lichidul prezent în nuca de cocos. Este de fapt rezerva de apă pentru germenele cocotierului, care se dezvoltă în interiorul nucii, producând un fel de rețea capilară (baza viitoarelor rădăcini).
Când fructul este verde, sucul poate fi băut în loc de apă, aspect cât se poate de important în țările tropicale.
Avantajele cunoscute
Sunt destule legende despre „minunile” realizate de apa de cocos: soluție zaharoasă pentru injecții intravenoase, substitut de plasmă etc. Însă, de fiecare dată, era vorba despre operații realizate în zone complet izolate. Mai mult, poate cea mai celebră utilizare de acest tip (menționată și de FAO) datează din timpul celui de-al doilea război mondial, când soldaților prezenți în insulele Solomon, în loc de transfuzii cu plasmă, li s-au făcut transfuzii cu apă de cocos.
Când marketingul intervine
Trecând însă peste aceste virtuți cvasi-medicinale, ceea ce auzim despre apa de cocos în ultima vreme este absolut mirobolant. Este revigorantă, hidratantă, îmbunătățește metabolismul, stimulează circulația, ajută la slăbit, întărește sistemul imunitar, detoxifiază organismul, stimulează digestia, ține sub control diabetul, combate celulita, elimină pietrele de la rinichi și luptă împotriva virușilor care cauzează gripa, herpes-ul și SIDA. Și sunt ferm convins că mai există și alte asemenea beneficii, pe care le-am sărit în viteza enumerării. Dar sunt convins că deja ați înțeles ideea: apa de cocos este un adevărat elixir magic!
Fix la fel ca energizantele pe bază de taurină
Intrigați (și pe bună dreptate) de această avalanșă de binefaceri, jurnaliștii de la AFP au început să studieze mai pe îndelete problema. Și mai întâi i-a frapat faptul că strategia de pătrundere pe piața franceză este întrutotul similară cu cea pe care au avut-o, la vremea lor, băuturile energizante pe bază de taurină: întâi prin magazinele pariziene, urmând apoi să se „democratizeze” prin pătrunderea treptată în toate rețelele comerciale majore.
Ce conține, totuși, apa de cocos
Continuând investigația, ziariștii au ajuns și la nutriționista Béatrice de Reynal, pe care au întrebat-o cum ar fi posibil ca un singur produs să aibă atâtea și atâtea proprietăți miraculoase.
„E o gogoașă umflată! În apa de cocos nu există aproape nimic, doar un pic de potasiu, dar atât! E apă! Singurul său atu este că permite persoanelor din zonele tropicale, unde sursele de apă sunt deseori insalubre, să-și potolească setea.”
O apă pe care au ajuns unii să o vândă, și pe la noi, cu vreo 30 de lei litrul… Ăsta da miracol!
Asta e penultima, ultima tacaneala e sa bei lichidul din borcanul de castraveti murati!
Ei, da, dar încă nu s-a gândit nimeni s-o îmbutelieze și s-o vândă la preț de elixirul fermecat. Deși nu-i timpul pierdut… 🙂
Eu beau lichidul din borcanul de castraveti murati de cand ma stiu! Uite unde era stralucirea mea de geniu si eu n-am descoperit-O!
Sunt o droaie de prostii vandute la pret de aur si o droaie de traznai pe care le citesc pe net, trecand peste beneficiile mancatului crud (sa imi cada ochii cand citesc ce bune sunt vinetele crude sau mazarea cruda, vai de ficatul lor), mai nou am citit ca te bronzezi frumos daca te dai cu ulei de cocos sau palmier, asa ceva.
Sa te dai cu ulei cand stai in soare e fix ca si cum te-ai pune la prajit in tigaie si pe urma te-ai mira ca la 30 de ani ai pielea zbarcita ca yoda si incidenta marita de cancer la piele.
Nu de alta, dar de o vreme vad des batrani pe malul marii plini de negi si alunite gigantice si se mira de ce, pai daca stai in soare non stop si mai dai cu ulei de mirosi ca o hamsie cu usturoi, oare de ce?
Care e legatura? Pai tot aia, informatii culese aiurea si credinta in reclame care a ajuns deja o religie.
Ca să-l parafrazez pe Malraux, secolul XXI va fi al marketingului sau nu va fi deloc!
Malraux era? Eu retinusem (dar nu va bazati pe memoria mea) ca secolul XXI va fi crestin (sau al lui Dumnezeu, religios, ceva de genul asta) sau nu va fi deloc. Se pare ca parghia inclina spre deloc.
Așa se spune (de obicei), că Malraux ar fi autorul. (Se pare, totuși, că fraza „Le XXIe siècle sera religieux ou ne sera pas” ar fi, totuși anonimă.) Dar, până una-alta, noua religie mondială e marketingul, așa că… 🙂
Ce articol aberant bazat doar pe parerea unei singure nutritioniste versus parerea TUTUROR celorlalti nutritionisti din lume care sustin ca apa de cocos este cu adevarat un elixir. Dar asa sunt romanii, precum vulpea care nu ajunge la struguri…
Păi ce pot să zic, după logica dumneavoastră toți cei care apar în text (France Presse y compris) sunt români, nu? Plus că nu prea înțeleg vulpea și strugurii: aveți senzația că „minunea” asta n-a ajuns și-n România? Ba da, a ajuns, s-o cumpere toți snobii și toți cei care mai cred în povești cu zâne… Dar cu siguranță știați asta, fiindcă, după vehemența tonului, ori o vindeți, ori o cumpărați. 🙂
Sa inteleg ca in opinia voastra un energizant cu taurina e mai bun decat apa de cocos? … Sau ca uleiurile presate la rece sunt cancerigene iar cremele pline de chimicale nu??? Ca e de preferat sa iti iei vitamine din farmacie decat sa le iei din legume crude???
Mda…. foarte interesant
Comparația cu energizantele e făcută strict din punctul de vedere al tacticilor de marketing folosite. În rest…
A, și am o rugăminte pentru fanii (și vânzătorii) apei de cocos: dacă tot vă mănâncă rău să comentați, n-ați vrea ca mai întâi să citiți textul? Măcar să știți despre ce vorbiți…
În curând citronada cu extract de apă grea din Norvegia, bun colagog, coleretic, cordial, eupeptic, folosită de 2000 de ani de vikingi la prepararea hidromelului și altor băuturi și murse.
Da’ cancerul nu-l vindecă? 😀
Articolul are o abordare negativista impotriva apei de cocos in sine – ca apa de cocos e doar apa chioara, ce e acelasi marketing ca la energizante, etc. De ce? Chiar este o bautura extrem de buna si revigoranta (o fi mai buna Cola)
Este scumpa? – normal ca e scumpa ca nu creste in gradina vreunui gospodar roman.
Dacă luați de bune mesajele de marketing (sau încercați doar să le transmiteți), e clar că n-aveți ce căuta pe-aici. Textele mele se adresează doar celor cu un minim simț critic (ceea ce, e limpede, n-aveți). Care s-ar putea întreba, la o adică, pe lângă problemele legate de conținutul sticlei, „cine-mi garantează mie că apa aia foc de scumpă chiar nu e din țeava vreunui gospodar român. Sau american. Sau neamț. Sau…”. Așa că mai bine beți (sau vindeți) multă apă de cocos și ignorați-mă 🙂
Buna ziua! Lucrez intr-un magazin care vinde, pe langa apa de cocos, o multitudine de produse care fac minuni.
La fel ca si dvs, ma mir cat de multe crede romanul ca poate face un produs sau altul. Ultima minune: Ginseng rosu fermentat.
Sa vedeti asta cate stie sa faca!
Ei, nu doar românul. Asta-i boală universală 🙂