În ciuda numelui scorţos, excelenta mâncărică de urmează mai la vale se face foarte simplu, e uşoară ca un fulg şi o să se nimerească foarte bine în sezonul ăsta de toamnă târzie-iarnă, când legumele verii s-au terminat şi există relativ puţine opţiuni de a da o notă de proaspăt meniului nostru cel de toate zilele.
Aşa că, fără să mai teoretizăm în exces, notaţi doar că aveţi nevoie pentru reţeta asta de 1 pui (sau echivalentul în pulpe sau piepturi, dar e mai bine să avem atât oase, cât şi bucăţele de carne din toate zonele orătaniei), 100 g unt, 30 g făină, 1 ceapă, 1/2 l lapte, lămâie, eventual piper alb, proaspăt râşnit.
Mai întâi puiul. Curaţaţi-l, spălaţi-l, tăiaţi-l bucăţele şi înnăbuşiţi-l în unt, împreună cu ceapa tocată. Adăugaţi apă din când în când, până se înmoaie bine. Separat, încingeţi restul de unt, presăraţi făina, amestecaţi şi stingeţi cu laptele, la care adăugaţi zeama rămasă de la înnăbuşirea puiului, bine strecurată, scopul fiind obţinerea unei consistenţe cam ca aceea a unei smântâni subţiri. Turnaţi sosul peste carne şi adăugaţi miezul lămâii, curaţat de sâmburi şi mărunţit (dacă sunteţi foarte siguri că aţi cumpărat lămâi a căror coajă n-a fost tratată, ceruită ori Dumnezeu mai ştie ce, puteţi să puneţi în sos jumătăţi de feliuţe subţiri, de asemenea curăţate de sâmburi). Încă două-trei clocote şi gata. Serviţi imediat, cu o garnitură neutră, după pofta inimii (piure de cartofi, orez etc).
Ca variantă, ca să faceţi măncarea mai uşoară, puteţi fierbe bucăţelele de pui, iar cu zeama rezultată veţi stinge sosul (nu mai aveţi nevoie de lapte). Cât despre piperul alb proaspăt râşnit, faceţi ce vreţi: îl puneţi sau nu-l puneţi, că o a treia variantă nu văd.
Vinul? Alb, uşor, sec şi foarte proaspăt. Aşa că, probabil, veţi turna în pahare un Chardonnay, eventual un Pinot Gris de Târnave. Sau, dacă vreţi o potrivire mai aproape de perfecţiune, încercaţi vinul preferat al Măriucăi (soţia mea, pentru vizitatorii de dată mai recentă): Lindemans Semillon/Chardonnay Cawarra 2007, un cupaj excelent, cu un raport calitate-preţ absolut grozav (producătorii autohtoni ar face bine să ia seama!). Dar despre vinul ăsta promit să va povestesc într-un text separat.