UE vrea să adauge insecte în meniul nostru zilnic
Experții de la Bruxelles par să creadă că insectele ar putea constitui o sursă esențială de hrană, care nu doar că ar putea contribui la rezolvarea crizei alimentare dar, în același timp, ar ajuta la salvarea mediului înconjurător. O dovadă în acest sens o reprezintă alocarea unui buget de trei milioane de euro pentru finanțarea unui proiect de cercetare intitulat, în limba birocrației oficiale, KBBE.2012.2.3-05 Insects as novel sources of proteins – SICA.
Ideea, desigur, nu este nouă. Pe de o parte, există destule popoare ale căror gastronomii includ rețete pe bază de insecte și, pe de altă parte, există deja un curent ai cărui membri (entomofagii) susțin că gâzele astea reprezintă o excelentă sursă de proteine (low-fat, low-cholesterol!). De altfel, asemenea tendințe sunt documentate încă din 1885, când un oarecare Vincent M. Holt a publicat o carte intitulată Why Not Eat Insects, în care propunea, printre altele, și o rețetă intitulată woodlouse sauce (în traducere directă, sos de molii).
Ce spun studiile deja efectuate
Nu ar fi, desigur, primul studiu de acest gen. Au mai fost deja făcute și altele, care susțin că, de pildă, lăcustele mici oferă 20% proteine și doar 6 procente de grăsime, în timp ce la carnea de vită macră avem 24% proteine și 18 la sută grăsimi. Iar greierii ar fi bogați în calciu, termitele în fier, iar o porție de larve tinere ale viermilor de mătase ne-ar putea asigura necesarul zilnic de cupru și riboflavină.
Și, după cum spuneam, un argument ar fi și protecția mediului. Insectele emit mult mai puține gaze cu efect de seră decât bovinele și necesită mai puțin hrană, așa că ar fi, nu-i așa?, ecologice. Iar partizanii acestui tip de alimentație susțin că insectele sunt atât de abundente încât chiar ar reuși să hrănească pe toată lumea, atâta vreme cât ele ar putea să asigure cel puțin 200 kilograme de biomasă pe cap de locuitor al Terrei.
Creveții zburători de pe rafturile hypermarket-urilor
Există, desigur, opinii pro și contra. Profesorul Marcel Dicke, conducătorul unei echipe de cercetători de la Universitatea Wageningen (Olanda), care a aplicat deja pentru obținerea grant-ului de cercetare a declarat, pentru The Telegraph, că „până în 2020, insectele vor ajunge pe rafturile hypermarket-urilor. Vom fi uimiți când ne vom aduce aminte că, în 2011, nimeni nu credea că așa ceva va fi posibil.”
„Deja mâncăm vinete sau sushi, adică alimente pe care europenii nu le-au consumat dintotdeauna. Și cred că se va începe cu insecte tocate, care vor intra în componența sosurilor și burgerilor. Tocarea le va face mai prezentabile”
Și tot el a mai spus că, în fond, multe insecte sunt similare biologic cu unele fructe de mare, așa că n-ar fi greșit ca ele să fie considerate ca un fel de creveți zburători.
Dacă nu insecte, poate niște râme?
Entuziasmul său nu este împărtășit însă și de Stuart Hine, entomolog la Natural History Museum din Londra, care a declarat că insectele nu pot rezolva toate problemele. Ar fi necesare sume prea mari pentru a încălzi, de pildă, o hală de creștere a lăcustelor, iar bolile se răspândesc la insecte atât de repede încât ar putea distruge într-o singură zi toată producția unei asemenea ferme.
„Insectele sunt fantastice, dar ele nu reprezintă soluția optimă în cazul în care omenirea are nevoie disperată de hrană. Dacă vorbim de spectrul foametei, ne-ar trebui ceva mai eficient, cum ar fi viermii cilindrici (nematodele).”
UE risipește banii contribuabililor
Aparent paradoxal, dar hotărât împotriva proiectului se pronunță Todd Dalton, de la Edible, o firmă care furnizează insecte pentru consumul uman:
„UE risipește banii contribuabililor. Oamenii nu vor începe brusc să mănânce insecte doar pentru că Uniunea Europeană finanțează niște cercetări. Ar fi minunat, dar obiceiurile noastre alimentare nu se vor schimba până când nu vor dispărea mentalitățile negative legate de consumarea insectelor.”
Oricum deja mâncăm insecte
Și nu, nu e vorba despre diversele emisiuni de televiziune, mai mult sau mai puțin tâmpite, în care concurenții sunt puși să mănânce varii gâze. Ci de faptul că, dacă ar fi să ne luăm după unele studii, fragmentele de insecte care ajung accidental pe mâncarea noastră însumează un total de 500 g de persoană, pe an.
Dacă totuși vă interesează…
Adică dacă doriți să vă înscrieți în cursa pentru acești bani (repet, 3 milioane de euro), sau doar vreți să vă convingeți că știrea nu este doar o nouă năzbâtie a presei britanice, găsiți aici mai multe informații.
În fotografia de mai sus, insecte comestibile pe o tarabă din Thailanda (foto: Pattaya Times)
