• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Urdă

Jun 17, 2012 costachel Dicționar de brânzeturi, Dicționare 10


Urda

Urda este o brânză făcută din zer, cu un conținut redus de grăsimi (11-12%, cel mai mic dintre toate brânzeturile). Se prepară de obicei din zer provenit din laptele de oaie (care oferă și cel mai mare randament), dar și din cel de vacă sau capră. Mai rar, înaintea fabricației, zerul se amestecă și cu lapte nefiert.

O etimologie controversată

Lingviștii nu s-au pus încă de acord asupra originii termenului. Conform ipotezelor avansate până acum, rădăcinile termenului ar putea fi dacice, general tracice sau balcanice. Pe de altă parte însă, e cert că din limba română termenul a fost preluat în limbile maghiară, bulgară, sârbo-croată, slovenă, ruteană, neogreacă, cehă, slovacă, poloneză, rusă etc.

Oricum, urda este o brânză care se făcea în această zonă cu mult înainte de apariția poporului român: brânzeturi din zer s-au fabricat  încă din perioada Sumerului și Egiptului Antic, iar prima atestare documentară despre o asemenea brânză o avem de la Cato cel Bătrân.

Cum se face urda

Zerul rămas după pregătirea cașului dulce se pune în cazane și se încălzește, timp de aproximativ 1 oră, la o temperatura de 85-90°C, pentru a provoca precipitarea restului de proteină. Pe tot timpul fierberii, zerul se agita continuu cu o lingură de lemn, ca să nu se prindă de fundul cazanului și să se afume. Bucățelele de urdă se ridica treptat la suprafața lichidului, de unde se culeg cu o lingură (sau se filtrează întreg conținutul).

Se pun apoi la scurs, 10-12 ore. Rezultă o pastă omogenă, cu o granulație fină și o culoare alb-cenușie. Se mănâncă proaspătă sau se sărează și se presează în putini sau în forme de coajă de brad, pentru o păstrare mai îndelungată.

Pentru obținerea unui kilogram de urdă sunt necesari aproximativ 10-12 litri de zer.

Brânzeturi înrudite cu urda

După cum vă povesteam și la ricotta, brânzeturi obținute din zer se pot găsi cam în toată lumea. Printre cele mai cunoscute ar fi recuite, brousse, brocciu (Franța), myzíthra, anthótyros (Grecia), requeson (Spania), Ziger (Germania). Și, evident, lista ar putea continua, dar ar fi incompletă fără italiana ricotta.

Urda pe mesele românilor

Urda se poate consuma fie proaspătă (ca atare sau frecată cu diverse verdețuri și condimente), fie gătită, ca ingredient în alte preparate (dulci sau sărate), dintre care o mențiune specială merită clătitele și plăcintele. Există și un produs „cu acte”: în județul Maramureș a fost înregistrat în Registrul de atestare al produselor tradiționale un cozonac cu urdă de Bontăeni.

Și dacă tot veni vorba despre produse atestate: dacă până acum niciun producător de urdă nu a reușit să înregistreze și să protejeze această brânză la nivel european, pe plan național au fost atestate până în 2011 la MADR ca produse tradiționale românești 177 de sortimente de urdă

V-a plăcut?

  • Tweet
  • Email

S-ar putea să vă intereseze și:

Clătite cu urdă Urda cu ardei grasUrdă cu ardei gras Placintele cu urda si spanacPlăcințele cu urdă și spanac Pâine umplută cu urdă, șuncă, dovlecei și ardei grași

  • branza, ricotta, Romania, urda

10 thoughts on “Urdă”

  1. aphextwinz 17/06/2012 at 11:07

    Don Costachel, o precizare (puteti sterge comentariul). Branza, prin definitie (barza, varza, bursuc, na, daca facui cu insistenta merceologia) e un produs care implica, indiferent de metoda, prelucrarea si coagularea laptelui, separarea de zer. Asadar urda, nu e branza, e un produl lactat, dar nu e branza. Bine, conform regretatului Anton Roman, e laptat si, conform unui cumnat, e subprodus 🙂

    Sanatate! (nu luati de critica, dar nu imi suna mie bine cu urda care e branza, urda, e urda sau, maxim subprodus la”p”tat).

    Reply ↓
    1. costachel Post author17/06/2012 at 11:25

      Așa e, perfect de acord, făcusem și eu precizarea (dar la ricotta), și am zis să n-o mai reiau. Se pare că n-am fost prea inspirat. 🙂

      Reply ↓
  2. aphextwinz 18/06/2012 at 04:38

    Eu daca am tot dat-o in danga langa inca nu am apucat sa intreb un domn pus la punct cu etimologia limbii romane, adica domn de meserie ca sa completam dosarele, ca ma stiti, sunt tipicara la din astea. Dar va urma si va scriu cand aflu 🙂 Iaca uitai de ricotta aia, varsta maica, varsta 🙂

    Sanatate!

    Reply ↓
    1. costachel Post author18/06/2012 at 08:13

      Etimologic, eu zic că urda merge lângă bursuc 🙂

      Reply ↓
      1. dorel 22/06/2013 at 23:56

        Cred ca urda merge mai bine cu cioban,ceaun,beci,pastrama etc… cuvinte enumerate sunt de origine turanica, regasindu-se si in prezent in zona Cucazului si a Uralilor.Noi le avem din frecusul energic ,,spuma tare” cu migratorii timp de o mie de ani. Orda de exemplu inseamna printre altele si adunare in sensul de a grupa,de a strange.Toate cele bune si felicitari!

        Reply ↓
        1. costachel Post author23/06/2013 at 13:18

          Ei, cu bursucul fusese o glumă, cu dedicație specială pentru aphextwinz (plecând de la o conversație de-a noastră mai veche) 🙂 N-am cum să mă pronunț categoric înainte ca filologii să dea un verdict. Și nu mi se pare deloc că s-ar grăbi, așa că… 🙂

          Reply ↓
          1. dorel 23/06/2013 at 23:09

            Adevarat,nu se grabesc…ca o curiozitate hazlie,etimologic cuvantul borcan provine ,,oficial'” in limba romana din bulgara, iar la bulgari tot ,,oficial”provine din romana. Toate cele bune!

  3. aphextwinz 18/06/2012 at 19:50

    Indubitabil 😀 😀 😀

    Reply ↓
  4. elisei 11/03/2015 at 18:25

    frumos site imi place ca este bine construit 🙂

    Reply ↓
  5. Andrea 34 Jakab 09/09/2018 at 09:30

    Cum se poate conseva urda,si nu casul sau branza?

    Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Pairing-ul autohton sau Cu ce vinuri românești tradiționale asociem brânzeturile noastre on Filoxera în România? Parc-a fost ieri…
  • Ida on China face orez fals din plastic? Pe bune?
  • Dumitras on Ciuperci cu smântână
  • Costin on Ciorba de burtă a lui Pastorel
  • Hai la masa cu pastele Baneasa! – Modern Cinderella on Piper

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved