Tradiții de Paști pe mapamond
Firește că textul de mai la vale nu are cum să epuizeze acest subiect cât se poate de vast. În fond, despre tradițiile pascale ale fiecărei națiuni (să ne gândim, de pildă, doar la România!) se pot scrie lesne tomuri întregi. Așa că, vă rog, încă de la bun început, să luați acest text drept ceea ce și este: o scurtă colecție de obiceiuri de pe mapamond, cât să avem ceva subiecte de conversație la mesele de Paști care se apropie.
Peninsula Iberică
În Spania și Portugalia se organizează, în Săptămâna Mare, mai multe procesiuni și reprezentații teatrale, pregătite cu luni bune înainte (procesiunea de la Sevilla de Semana Santa o puteți vedea în fotografia de mai sus). Iar de pe masa spaniolilor nu lipsește niciodată Mona de Pascua, o prăjitură asemănătoare cu brioșele, decorată de obicei cu ouă vopsite (sau, mai modern, cu ouă de ciocolată). Se ciocnesc ouăle, dar de fruntea altei persoane, iar pe lângă miel se mănâncă iepure, paella și, firește, se bea vin.
Franța
În Franța, nu se trag clopotele începând din Joia Mare și până în Sâmbăta Mare. Se spune că au fost trimise la Roma, de unde se vor întoarce în noaptea de sâmbătă spre duminică, încărcate cu bunătăți pentru cei mici.
Duminică, după mesa pascală și căutarea ouălor ascunse în grădină, familia se reunește în jurul mesei, de pe care nu lipsește friptura de miel.
În anumite regiuni franceze, se spune că iepurașul este cel care caută ouăle prin grădină și le aduce în cuiburile pregătite de copii în ajun.
Italia
Și în Italia friptura de miel este tradițională, dar se mai adaugă și Colomba di Pasqua, sau Colomba Pasquale, o prăjitură din aluat de cozonac, în formă de porumbel, plină de fructe confiate și asociată Paștilor la fel cum Panettone e nelipsit la Crăciun.
Cât despre friptură, ea se mănâncă doar duminica, lunea fiind rezervată ieșirilor la iarbă verde cu familia.
Peninsula Scandinavă
Și în Finlanda copii merg pe la vecini, deghizați, de obicei, în femei bătrâne sau chiar în vrăjitoare. Sunt răsplătiți cu bomboane și cu ciocolată iar această tradiție (Virpominen) vine de la credința că duhurile și vrăjitoarele își fac apariția între Vinerea Mare și noaptea de Paști.
Această credință este, de fapt, relativ comună tuturor țărilor nordice, la fel ca și aceea că trebuie să te scoli foarte devreme în ziua de Paști pentru a vedea Soarele dansând. Din acest motiv, culoarea galbenă este cea mai folosită pentru decorațiunile pascale.
Polonia
În schimb, în Polonia, apa este elementul cel mai important. În a doua zi de Paști, prietenii se stropesc între ei cu apă, pentru spălarea păcatelor. Din această cauză, ziua mai e cunoscută și ca Śmigus-Dyngus, lunea udă.
O altă tradiție poloneză este ca ouăle să nu fie doar vopsite, ci și decorate cu fire de lână.
Rusia
În Rusia ouăle domină sărbătoarea, atât vopsite simplu, cât și încondeiate. De mâncat se mănâncă, desigur, miel, dar și șuncă, iar dulciurile sunt reprezentate de kulich (care e un fel de cozonac) și de paskha (pasca rusească fără aluat, făcută din brânză de vaci).
Germania
În Germania, tradiția cere să decorezi un copac (sau un arbust) cu ouă (Osterbaum). În noaptea de Paști familia se strânge în jurul unui foc, simbol al soarelui și al primăverii. și tot aici se consideră că a apărut iepurașul de Paști (Osterhase), care ascunde ouăle și ciocolata pe care cei mici trebuie să le caute în ziua de duminică.
Grecia
În Grecia se mănâncă în mod tradițional, pe lângă ouă, friptură de miel (sau ied) și magiritsa (o ciorbă făcută din măruntaiele și intestinele mielului). Ouăle nu se ciocnesc între ele, ci fiecare încearcă să spargă oul roșu al vecinului cu cele trei degete unite ca pentru a-și face cruce.
Marea Britanie
În Marea Britanie (dar și în Statele Unite) nu se mănâncă miel, ci jambon, porcul fiind un semn al norocului. Ouăle de Paști sunt și ele prezente, fiind și un pretext pentru diverse jocuri. Copii merg din casă în casă (cam ca de Halloween) ca să ceară dulciuri.
SUA
În Statele Unite, sărbătoarea este dominată de acest iepuraș (Easter Bunny), care aduce copiilor dulciuri și alte mici cadouri. Tradiția a impus deja ca pe peluza din fața Casei Albe însuși președintele să organizeze pentru prichindei White House Easter Egg Roll, adică marea căutare a ouălor de Paști.
Australia
Același iepuraș a fost însă alungat în Australia, datorită pagubelor pe care le-au provocat aceste rozătoare pe continentul sudic, fiind înlocuit, încet-încet, cu bilby, un marsupial care a devenit, astăzi, simbolul acestei sărbători creștine pentru australieni.
Insula Paștelui
Și, fără mare legătură cu discuția de până acum, să mai precizez în încheierea acestui tur de mapamond că Insula Paștelui (Rapa Nui) poartă acest nume doar pentru că a fost descoperită de Jakob Roggeveen în Duminica Paștelui din anul 1722.
Iaca ce citii eu (tot Gorovei, scurtez cat pot, ca e cu referinte si bibliografie bogata).
UCRAINA
Sunt obiceiuri asemanatoare cu ale basarabenilor. Ouale se ciocnesc, cel cu oul nespart se spune ca va trai mai mult. Pregatirile se incep cu doua sau chiar trei saptamani inaintea Pastelui, apa pentru spalatul ritual e din zapada sau din fantana scoasa in Joia Mare. In unele zone ouale se sfintesc decojite, ca nu cumva coaja sa cada sub picioare.
Primul ou, de felicitare, se pastreaza tot anul. Lunea de dupa Paste se rostogolesc oua pe morminte zicandu-se “Sa se pomeneasca robul …” (cum il chema pe el).
BULGARIA
“Cerveno iaitze” e oul rosu (scuzati transcrierea). Se face velidnik, un fel de paine peste care se pun cinci oua, peste care se incruciseaza fasii de aluat.
In regiunea Tran se fac doua paini, una cu un ou, alta cu sapte oua, care se pastreaza patruzeci de zile la icoana.
Bulgarii se feresc foarte tare sa nu calce coaja de ou.
Folosesc multe metode de vopsire si incondeiere, unul identic cu cel de la noi, care foloseste ceara de albine si chisitza (aspra, la bulgari). Se mai picteaza oua cu vitriol (care lasa urme in vopsea)