Top 10: cele mai bizare ingrediente care apar în compoziția unor sortimente de bere
Dintre numeroasele topuri, îndeobște serioase, pe care le realizează redacția The Drinks Business, se mai strecoară din când în când și unele mai „ușoare”. Este și cazul selecției ce urmează mai la vale, una care ne sugerează cam cât de mare e grădina Domnului, văzută atât din perspectiva berarului cât și, mai ales, din cea a băutorilor de bere. Că dacă nu s-ar bea, nu s-ar fabrica, nu-i așa?
10 – Banane
Un început mai degrabă pașnic (ce, beri din fructe nu s-au mai văzut?), cu Sprecher Mbege Ale, o bere care provine din SUA (Sprecher Brewing Company se află în Wisconsin). Modelul ar fi cel al berilor est-africane mbege. Altminteri, în afară de sucul de banane folosit, licoarea pare să fie mai curând plină de ingrediente care țin de marketing. Carevasăzică, e African Style, dar și fire-brewed (vechea metodă europeană de încălzire a cazanelor direct la flacără, folosită ca instrument de promovare de mai cunoscuta Stroh din Detroit pentru berile sale cam caramelizate). Însă, mai presus de toate, e gluten-free!
9 – Canabis
În caz că nu știați, în 1996 Germania și-a schimbat legislația anti-drog pentru a permite cultivarea de „EU-Hemp”, atâta vreme cât „scopul comercial nu duce la folosirea ei ca narcotic”. În mai deja au fost cultivate 1.500 de hectare (bio, da ce credeați?), iar Dupetit Natural Products Gmbh a lansat în scurtă vreme Cannabia beer. O bere făcută ca un Pilsner (bio!), dar într-o a doua etapă, înainte de încheierea fermentației, se adaugă „un ingredient special din cânepă organică, apă curată de izvor și un amestec de zahăr bio”. Sănătate curată, ce mai!
8 – Boabe de muștar
Ne mutăm în Belgia pentru Wostyntje Mustard Ale, o dark blond ale făcută din „90% malț de orz, 10% Munich malt, două feluri de hamei, zahăr candel și boabe de muștar”. Trecând peste ușoara depășire a barierei de 100%, să mai notăm doar că notele de degustare diferă atunci când e vorba de gradul de intensitate al aromei de muștar, care se pare că devine evidentă doar atunci când berea începe să se încălzească în pahar. Așa că, dacă vă place ca berea să fie rece de să-ți crănțăne-n dinți, musai trebuie să puneți muștar peste mici, nu vă puteți lipsi de el!
7 – Curry
Era imposibil ca profundele urme pe care le-a lăsat India în gastronomia britanică să nu apară, la un moment dat, și în bere. În cazul de față e vorba, de fapt, despre Barley tikka vindaloo, un proiect care-i aparține lui Stuart Howe (foto), berarul-șef de la Sharp’s Brewery. El a folosit pentru această „bere de curry” ingrediente specifice precum praf de ardei iuți, ghimbir, coriandru, cardamom și fenicul. Și zice că merge de minune cu poppadom-uri sparte cu lovituri de karate!
6 – Pizza
Da, o bere de pizza (la propriu, cum ar veni!), inventată în 2006 de Tom și Athena Seefurth din Campton Township (Illinois). Circulă chiar și o legendă (luată de bună de The Drinks Business) că Mamma Mia’s Pizza Beer ar fi făcută prin introducerea unei pizza Margherita în timpul fermentației (ca un pliculeț de ceai). Pe site-ul lor, inventatorii susțin însă că, pur și simplu, au avut un excedent de roșii și de usturoi. Au mai pus în berea lor de casă ceva busuioc și oregano, le-a plăcut ce-a ieșit și au început s-o vândă. Atenție, însă, berea nu conține mozzarella, e 100% vegetariană!
5 – Stridii
Folosirea stridiilor pentru fabricarea berii nu e o idee nouă. Este atestată în mod cert în 1929, în Noua Zeelandă, iar în Marea Britanie în 1938. Asocierea stridiilor cu bere este însă mult mai veche, e o modă care datează din secolul al XVIII-lea. Și, în virtutea acestei tradiții, mai multe companii de pe mapamond propun propriul lor sortiment de Oyster Stout. Însă e vorba doar de un artificiu de marketing, care vrea să sugereze că respectiva bere se potrivește foarte bine cu stridiile. Actualmente însă, singurii care pun chiar delicioasele moluște în butoaie se pare că sunt irlandezii de la Porterhouse Brewing Company. Iar Porterhouse Oyster Stout este, după propriile lor afirmații, unul dintre cele mai vândute sortimente ale lor. Și încă un amănunt: pentru a sublinia faptul că ei chiar folosesc stridii, nu uită niciodată să precizeze că acest sortiment nu se adresează vegetarienilor!
4 – Aur, tămâie și smirnă
În acest atotcuprinzător val de marketing trebuia să-și facă loc, nu-i așa, și puțină religie. Așa că berarii de la The Lost Abbey (americani, da’ ce credeați?) pun în vânzare, cu ocazia fiecărui Crăciun, Lost Abbey’s Gift of the Magi, o specialitate ce are în ea darurile magilor: aur, tămâie și smirnă (de fapt aur propriu-zis nu, e vorba doar de o „bere aurie”). Și, dacă ar fi să ne luăm după promovare, e o bere care se adresează atât credincioșilor, cât și păcătoșilor.
3 – Drojdie din barbă
O știre care a făcut turul mapamondului în toamna trecută: o berărie din Oregon (Rogue Ales Brewery Company) va folosi drojdii provenite din barba berarului-șef (John Maier, foto) pentru a realiza o nouă specialitate de bere. „Nu veți bea o barbă, a declarat președintele Brett Joyce, ci doar o bere foarte bună care, întâmplător, conține drojdii care provin dintr-o barbă”. Un artificiu de marketing cam discutabil (ca să nu zic altfel) pentru o bere, New Crustacean, a cărei lansare a fost anunțată la începutul acestui an.
2 – Excremente de zibetă asiatică
Cred că ați ghicit deja, este vorba despre faimoasa (și teribil de scumpa) cafea obținută din boabele nedigerate complet și eliminate de zibeta asiatică (am mai amintit-o aici). Cu ea și-au parfumat norvegienii de la Mikkeller sortimentul Beer Geek Brunch Weasel, un Imperial Oatmeal Stout cu un „finiș bogat, de espresso”.
1 – Fudulii de taur
Mai întâi o precizare: chiar dacă apare din nou termenul „oyster”, nu mai e vorba despre stridii. „Rocky Mountain Oyster” este numele dat unui preparat foarte popular în Denver: fudulii de taur prăjite. Iar una din berăriile din oraș, Wynkoop Brewing Company, a decis să meargă mai departe. Cu ocazia ediției de anul trecut a Great American Beer Festival a produs un lot de 8 butoaie de Rocky Mountain Oyster Stout, la fabricarea căreia a folosit 11 kg de fudulii de taur, feliate și prăjite de sous chef Andrew Langlo. Iar Wynkoop și-a prezentat berea ca fiind „ușor vâscoasă, cu o culoare închisă și profundă. Are parfum de sirop de ciocolată, Kahlua și espresso”. Se pare că ideea a prins și e posibil ca această bere să fie produsă în mod constant. Only in America…
Doamne, si-ai si gardu-nalt…