Tocănița de cartofi (sau iahnia, sau mâncărica, e tot aia) reprezintă, iubiți comeseni, un tare bun exemplu despre modul în care arată multe dintre rețetele românești de post, obținute prin extragerea cărnii și lăsarea legumelor singure, seduse și abandonate. Fiindcă, dacă-i zi de dulce, poposesc de obicei lângă cartofii noștri cu sos de ceapă și roșii ba pasărea, ba vita, ba porcul (inclusiv sub formă de cârnați și alte celea). Însă trebuie să facem și o precizare: tocănița de cartofi e atât de bună încât se face de multe ori și în afara postului, mai ales în zona brașoveano-secuiască și cea nord-moldavă (Suceava&Botoșani, în primul rând, dar nu numai). După cum bine zicea și Radu Anton Roman, o tocăniță de cartofi „scoate glorios din vară curtea rămasă prematur fără slănină (c-a avut oameni la zidit gardul) și-i salvează găinile de moarte năpraznică”
Ce-avem nevoie?
1 kg de cartofi, 5 roșii (sau echivalentul în varii forme de conservare), 3 cepe mari, 1/2 căpățână de usturoi (sau după gust), 1 ardei gras (facultativ, dar e mai bine cu), 4-5 linguri de ulei, cimbru, mărar, pătrunjel, sare și piper.
Curățați mai întâi ceapa și usturoiul, tocați-le mărunt și trimiteți-le în uleiul încins să se înmoaie. Faceți toaleta cartofilor, tăiați-i bucăți potrivite și puneți-i peste ceapă, împreună cu ardeiul (făcut fâșii sau cubulețe) amestecați de câteva ori, lăsați-le să prindă nițel gust împreună și turnați apă clocotită cât aproape să acopere cartofii. Lăsați totul să fiarbă 15 minute, amestecând din când în când (sau scuturând cratița).
Dacă-i cazul, dați jos pielița roșiilor și tocați-le mărunt. Când cartofii sunt aproape gata, adăugați-le și pe ele în cratiță, împreună cu cimbru tocat și piper râșnit chiar atunci. Încă două-trei minute de clocote mici, reglați de sare, presărați mărar și pătrunjel (ambele curățate și tocate, firește!), puneți capacul, stingeți focul și cu asta basta. Serviți mâncarea caldă, răcorită sau de-a dreptul rece, că unii chiar o preferă așa.
Variante? Păi în postul mare aproape sigur o să intervină niște ceapă verde, plus usturoi așijderea (și că veni vorba de usturoi: dacă sunteți fani, puteți face o persillade, de ce să tocați pătrunjelul singur?). Puteți pune și ceva dafin, dacă vă place (mie nu prea!). Înspre Ardeal, mărarul dispare, dar vine tarhonul (eventual și ceva chimen pisat). Iar dacă nu-i post, unora, mai ales dinspre Suceava, le place să toarne și niște smântână deasupra, direct în farfurie.
Ce turnăm în pahare la o tocăniță de cartofi? Ei, Doamne iartă-mă, dacă nici cartofii nu-s foc de primitori, atunci cine să mai fie? Alb, ușor și sec trebuie să fie vinul nostru, alte criterii nu prea are de îndeplinit.
Ce voiam eu sa spun ca sa completez tabloul (desi e aproape finalizat), e ca am facut mancarica aproape la fel dar cu leurda. Si ce le mai place!
Am avut cartofi albi, nu sapunari, asa ca am pus rosiile pe la jumatatea fierberii, ca sa ii tina intregi, in rest tot aia.
Faina reteta, mester carmaciul (mi-a ramas pe creier comentariul ala si daca nu visai numai fostele cantari ale Romaniei si pe unde ne mai zbenguiam in ritmuri de versuri din astea cand eram mai mici, plus intampinarile la aeroport cu garoafa in mana strigand Ceausescu PCR, scuzati de off).
Iaca, n-am incercat niciodata cu leurda. Numai sa gasesc data viitoare 🙂
Iar in ce priveste soiul cartofilor, aici e o intreaga problema (de gust!) fiindca, de pilda, unora le place sosul mai gros (deci albi, sa se sfarame un pic si sa lege). Dar fiecare stie care-s gusturile de-acasa, așa că, din punctul meu de vedere, toti cartofii-s buni la reteta asta 🙂
Aici ii corect, merita incercati si cu leurda, a mancat pana si carnivorul familiei, mai exact a raschetat cratita.
Altceva voiam sa zic si foarte offtopic: nu apar articolele unul sub altul, alea cu bautura sunt separate de cele de mancare? Ca am vazut abia pe un alt site treaba cu productia de struguri si aici cand intrai nu dadui de ea.
Nu, stirile apar numai in dreapta sus si dupa aia sanatate, daca le vrei sa le vezi pe toate trebuie sa studiezi categoria „featured” (am vrut s-o rebotez „stiri”, n-am reusit, asa ca pana una alta ramane asa :-() Pe de alta parte e bine, ca stirile au viata lor (mai ales ca multe-s cam enervante), iar cele gustoase si voioase raman netulburate 🙂
Alb, usor si sec sa fie 🙂
Ce voiam eu sa spun ca sa completez tabloul (desi e aproape finalizat), e ca am facut mancarica aproape la fel dar cu leurda. Si ce le mai place!
Am avut cartofi albi, nu sapunari, asa ca am pus rosiile pe la jumatatea fierberii, ca sa ii tina intregi, in rest tot aia.
Faina reteta, mester carmaciul (mi-a ramas pe creier comentariul ala si daca nu visai numai fostele cantari ale Romaniei si pe unde ne mai zbenguiam in ritmuri de versuri din astea cand eram mai mici, plus intampinarile la aeroport cu garoafa in mana strigand Ceausescu PCR, scuzati de off).
Iaca, n-am incercat niciodata cu leurda. Numai sa gasesc data viitoare 🙂
Iar in ce priveste soiul cartofilor, aici e o intreaga problema (de gust!) fiindca, de pilda, unora le place sosul mai gros (deci albi, sa se sfarame un pic si sa lege). Dar fiecare stie care-s gusturile de-acasa, așa că, din punctul meu de vedere, toti cartofii-s buni la reteta asta 🙂
Aici ii corect, merita incercati si cu leurda, a mancat pana si carnivorul familiei, mai exact a raschetat cratita.
Altceva voiam sa zic si foarte offtopic: nu apar articolele unul sub altul, alea cu bautura sunt separate de cele de mancare? Ca am vazut abia pe un alt site treaba cu productia de struguri si aici cand intrai nu dadui de ea.
Scuze de off, sanatate!
Nu, stirile apar numai in dreapta sus si dupa aia sanatate, daca le vrei sa le vezi pe toate trebuie sa studiezi categoria „featured” (am vrut s-o rebotez „stiri”, n-am reusit, asa ca pana una alta ramane asa :-() Pe de alta parte e bine, ca stirile au viata lor (mai ales ca multe-s cam enervante), iar cele gustoase si voioase raman netulburate 🙂
Am inteles sa traiti. Nu e problema, numai ca iaca nu stiam.