Tilsit (tilsiter)
Tilsit (sau tilsiter) este o brânză produsă atât în Elveția, cât și în Germania, apărută spre sfârșitul secolului al XIX-lea în orașul Tilsit (astăzi Sovetsk) din Prusia Orientală. Este o brânză produsă din lapte pasteurizat de vacă, cu un conținut în grăsimi ce variază între 30 și 60%, cu pasta de culoare galbenă, semidură, cu găuri și crăpături neregulate.
Controverse istorice despre Tilsit
Dacă asupra orașului natal al tilsiterului nu există niciun dubiu (de altfel, clădiri ce au aparținut vechii fabrici de brânză din Tilsit există și astăzi), identitatea inventatorilor constituie încă un subiect de discuții.
Una dintre variante susține că primii fabricanți ar fi fost membrii familiei Westphal, originară din valea Emmenthal, care ajunseseră să se stabilească la Tilsit pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Ei au încercat să refacă acolo brânza lor de acasă dar, datorită faptului că mucegaiurile, drojdiile, bacteriile și, deloc în ultimul rând, umiditatea și climatul erau diferite, a rezultat o brânză nouă, pe care au botezat-o cu numele orașului în care se stabiliseră.
O altă variantă spune însă că inventatorii ar fi fost niște imigranți ruși care, încercând să copie rețeta de Gouda, au realizat această nouă varietate de brânză.
În fine, tot la capitolul istorie, cel care a introdus tilsiterul în Elveția a fost Hans Wergmüller, din Bisseg (cantonul Thurgau) care, după războiul franco-prusac din 1870, s-a stabilit pentru o perioadă la Tilsit. Întors acasă, în 1893, a început o producție de tilsiter, modificând însă puțin rețeta originală.
Fabricația
Dacă în Germania putem considera că această brânză se fabrică încă din momentul (incert) al apariției sale, în Elveția ea se produce, după cum am văzut, din 1893, utilizând rețeta re-importată. Nu este protejată de vreun DOC, așa că variantele sunt numeroase, unele utilizând lapte nepasteurizat, chiar cu adaos de smântână, și există inclusiv versiuni aromatizate cu boabe de piper sau de chimion.
Tilsiterul este produs de obicei în forme paralelipipedice, bucățile au aproximativ 4 kilograme, iar perioada de maturare durează de obicei 2 luni.
Și, dacă în Germania este produs practic în toate regiunile, în Elveția fabricarea acestei brânze se face doar în cantoanele Thurgau, Saint-Gall și Zürich.
La masă
Savoarea tilsiterului variază, în funcție de varianta de fabricare, de la delicată până la puternică. Este considerată o brânză „comună”, așa că este folosită de cele mai multe ori în sandviciuri, la micul dejun, în salate, dar și în sosuri, peste cartofi sau (asta e!) burgeri.
Băutura care o însoțește cel mai des este berea, dar se potrivește foarte bine și cu un Riesling, ba chiar, în funcție de versiune și de modul de utilizare, se poate turna în pahar un vin roșu.
Foto: Wikipedia
Am o bucata din brinza asta in frigider si sint de acord ca merge bine de tot cu bere, de preferinta belgiana 🙂
Se produce si la noi in zona Covasna alaturi de Tekeroi si Trapist. Cele trei branze cu T 🙂
Cea mai aromata din cele trei mi se pare Tekeroiul (e si cea mai “invechita” din cate am inteles).
La Tekeroi, recunosc, m-ai pierdut 🙂 E cumva totuna cu brânza de Techereu?
Din pacate nu imi e familiara branza de Techereu. Tekeroi-ul este un sortiment de branza care il produc secuii pe la noi (sau cine a reusit sa fure reteta de la ei :))
Am gasit niste linkuri care o descriu http://www.karpatenmilk.ro/ro/produse/4-branza-maturata-tekeroi si http://www.karpatenmilk.ro/ro/produse/4-branza-maturata-tekeroi
Eu gasesc la noi in Brasov la o alimentara mica ce se aprovizioneaza de la un producator din Covasna. Recunosc ca foloseam uneori tekeroiul sa inlocuiesc parmezanul. Nu e acelasi lucru – clar – dar tare buna e si asa 🙂
Servus Alina,
Crezi ca ai putea sa ne divulgi si noua coordonatele alimentarii din Brasov de unde cumperi Tekeroi din ala superbun de Karpatenmilk? Nu de alta, da’ murim de pofta dupa ce am trecut ca termitele prin 2 kg de mostre si vestea ca ar putea exista un punct local de reaprovizionare a creat deja agitatie printre “branzofilii” din casa :))