Ștrudel de miel
Dacă v-ați plictisit cumva de borș, drob și friptură de miel, sau pur și simplu doriți și altceva pentru masa de Paști (și nu numai), m-am gândit să vă propun ștrudelul care sosește în farfurie mai la vale. Acuma, sigur, dacă chiar nu vreți și nu vă place carnea de miel, înlocuiți-o și dumneavoastră cu altă carne care vă place mai mult, că n-am cum să mă opun. Însă nu pot să vă ascund faptul că plăcinta asta reprezintă, de departe, cea mai gustoasă formă de prezentare a mielului pe masă din câte cunosc.
300 g carne de miel tocată (prin sita mare),
3-4 foi de plăcintă (din comerț sau făcute în casă),
250 g spanac,
200 g ciuperci de cultura (champignon),
1 ceapă,
1 ou (facultativ)
30 g pesmet,
2 căței mari de usturoi,
3 linguri de ulei,
1 pahar de vin alb sec,
1 lingură cu vârf de semințe de susan,
sare,
piper.
Curățăm spanacul, îl spălăm bine-bine în apa curentă, îl scurgem (nu prea tare) și îl fierbem 5 minute, numai cu apa care a rămas pe el în urma spălării, după care îl tocăm foarte fin.
Ciupercile (curățate, spălate și uscate) le tăiem în feliuțe subțiri. Curățăm de asemenea ceapa și usturoiul, le tocăm mărunt și le călim într-o tigaie cu 2 linguri de ulei. Adăugam carnea, spanacul și ciupercile, sărăm, piperam, stingem cu vinul și continuăm fierberea timp de circa 20 de minute, amestecând din când în când. Stingem focul, adăugăm pesmetul și facultativul ou (dacă tocătura e măruntă, nu trebuie, dacă e mai mare…), după care amestecam totul foarte bine.
Întindem foile, le suprapunem (ungându-le, firește), așezăm deasupra umplutura într-un strat uniform și rulăm aluatul cu grija, ca să nu se rupă. Închidem ermetic extremitățile ștrudelului și îl punem într-o tavă. Odată ajunși aici, nu ne rămâne decât sa-l ungem cu uleiul rămas, să presăram boabele de susan și să-l introducem în cuptorul încălzit dinainte, unde-l vom ține circa 40 de minute, la foc mijlociu.
Serviți plăcinta noastră de miel călduță, tăiată în felii groase.
În ceea ce privește vinul, lucrurile sunt ceva mai delicate. Ideal ar fi un rozé sec și viguros. Dacă nu vreți (că de găsit chiar nu mai e o problemă în ultima vreme), vă mai ofer doua soluții: ori beți un alb sec și hotărât, ori un roșu ușor, că o a patra variantă chiar nu vad!
