Știți ce-i aia curry?
Mai întâi o precizare: n-am să mă refer, în cele ce urmează, la amestecul de condimente cu același nume (am făcut-o deja), ci la multele mâncăruri care se adăpostesc sub această umbrela onomastică. Le întâlnim în toată lumea (dar mai ales, firește, în Asia) și este vorba, de obicei, de un fel de tocănițe înăbușite sau chiar fierte într-un sos care cuprinde condimente și verdețuri din belșug. Nu există curry „original“, ci doar combinații specifice de arome și texturi, baza constituind-o carnea (vită, porc, pui etc.), peștele, legumele, sau chiar unele fructe.
Tentativă de clasificare pe regiuni
India. În principiu se consideră că aici este leagănul acestor mâncăruri. Sunt făcute cu un amestec de condimente prăjite și râșnite (poartă numele generic de masala) care variază în funcție de regiune, familie și chiar segment de vârstă. „A încerca să dai curry-ului o definiție e ca și cum ai încerca să faci din mercurul lichid un teanc“, spune Raghavan Iyer, autorul cărții 660 Curries, dedicată specialităților indiene. Totuși, anumite condimente intervin în mod tradițional în narațiune, și anume chimenul, usturoiul, ghimbirul, coriandrul, cardamomul și feniculul. Dar, firește, totul variază în funcție de regiune.
Thailanda. Aici mâncărurile la care ne referim sunt mai „lungi“, mai spre supă, față de versiunile mai scăzute din India. Dar o diferență poate mai importantă este aceea că aici sunt făcute având la bază o pastă de ardei iuți, la care se adaugă aromele (mai ales galangal, iarbă de lămâie, frunze de lămâie verde și usturoi) Abia apoi se toarnă lichidul, care poate fi lapte de cocos sau apă, în prima variantă rezultând o mâncare mai puțin condimentată, zeama nucii cu pricina având calitatea de a face totul mai soft. De obicei, curry-urile thailandeze sunt descrise după culoare: cele galbene sunt pline de curcuma și chimen, în timp ce variantele roșii sau verzi își primesc nuanțele de la ardeii colorați așijderea. Și aici diferențele sunt sensibile de la o regiune la alta, sosurile îmbrăcând varii combinații de cărnuri și legume.
Marea Britanie. Tradiția colonială a lăsat urme și în gastronomie, iar Perla Coroanei Britanice (adică India, pentru cei care au lipsit la lecțiile de istorie) și-a tăiat, firesc, partea leului. Drept pentru care aceste mâncăruri seamănă mai mult cu cele indiene, doar că societatea de consum a lăsat urme adânci, așa că putem găsi curry în chioșcuri de fast-food, în versiuni congelate pentru microunde și chiar ca topping pentru pizza (dacă o mai putem numi astfel). Probabil cea mai populară versiune în regatul Unit este puiul Tikka Masala, unii considerând-o chiar mâncarea națională a britanicilor (dacă nu mă credeți, verificați aici).
China. Da, fac și chinezii curry (dar nu atât de mult ca alții), cu sos de soia, lapte de cocos și multe condimente (dar îl preferă moderat de iute). Baza o constituie carnea, legumele, orezul fiert sau tăițeii.
Japonia. În acest caz vorbim de o mâncare de bază. De cele mai multe ori rețeta cuprinde ceapă, morcovi, cartofi, uneori țelină și de obicei carne de porc, totul preparat în oale mari.
