• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Semnificații ale mielului de Paști

Apr 19, 2011 costachel Mozaic, Tradiții românești 2


Mielul este unul dintre simbolurile de Paști, prima referință fiind, desigur, cea din Vechiul Testament. Potrivit Sfântului Ambrozie al Milanului, animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam în locul fiului său, Isaac, a preînchipuit mielul pascal, care eliberează pe Israel dintr-o stăpânire inumană și este prefigurarea adevăratului Miel, adică Iisus Hristos, care Se va jertfi pentru salvarea întregii omeniri de sub osânda păcatului, adică dintr-o stăpânire nevăzută, biblică, legată de Avraam. Într-adevăr, mielul are importanța sa pentru ambele religii, atât pentru cea iudaică, dar și pentru cea creștină. Numai că semnificațiile sale sunt, totuși diferite.

Mielul pentru evrei

Pentru că egiptenii au refuzat să-i elibereze pe iudei din robie, Dumnezeu a trimis asupra lor zece plăgi, cea mai aspră fiind moartea celor întâi născuți. Pentru a-i feri pe iudei de această pedeapsă, le-a poruncit să sacrifice un miel și să ungă cu sângele acestuia pragurile ușilor și ferestrelor. Astfel, în ziua de 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaică a sacrificat un miel, pe care l-a mâncat cu azimă (pâine nedospită, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească) și ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei îndurate ca robi, iar ierburile amare semnifică viața petrecută de israeliți ca robi în Egipt.

Mielul pentru creștini

Pentru creștini, Sfintele Paști reprezintă tot o trecere, dar nu de la sclavie la libertate, ci de la moarte spre viață. Mielul este una din reprezentările lui Iisus Hristos, care se jertfește pentru mântuirea neamului omenesc. Cu sângele mielului pascal evreiesc se curățau doar păcatele unui singur popor, nu însă și pe cele ale întregii lumii, care au fost purificate numai cu sângele lui Iisus Hristos – Mielul lui Dumnezeu.

Bucuria spirituală este exprimată prin sacrificiul mielului care, în fiecare an, este prezent la masa pascală a creștinilor. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hrănește de Sfintele Paști cu carnea animalului. Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios, fără a se substitui jertfei euharistice, în care Hristos, sub forma pâinii și a sângelui, se oferă tuturor care-l primesc spre iertarea păcatelor, sănătate sufletească și trupească, spre viața de veci.

Importanța mielului pe masa pascală variază însă de la țară la țară, prezența sa fiind mai mult sau mai puțin integrată ritualurilor de Paști, în funcție și de tradițiile fiecărei zone.

Mielul pe masa românilor

„Tăierea mielului la Paște nu este altceva decât jertfa anuala a zeului din religiile precreștine”, spune Ion Ghinoiu (Vârstele timpului, p. 166), dar exagerează. Mai corect ar fi să spunem că e vorba de o transformare a unui ritual antic, căruia i s-a conferit o altă semnificație, creștină de această dată. Într-adevăr, în religia geto-dacilor, se obișnuia sacrificarea animalelor (domestice, cele sălbatice erau considerate impure), pentru zei, pentru eroi, pentru morți. Iar credincioșii mâncau o parte din hrana oferită zeilor deoarece, prin intermediul sacrificiului, animalul sacrificat devine mediator între om si Divinitate. Dar existența acestei tradiții nu poate fi mai mult decât unul dintre motivele pentru care, spre deosebire de alte regiuni, importanța mielului pe masa românului este mai mare decât în alte părți ale lumii.

În imagine, La Vierge à l’agneau (Fecioara cu mielul),
pictură din 1903 a lui William Bouguereau (1825-1905)

S-ar putea să vă intereseze și:

Ouăle de Paști, din cele mai vechi timpuri și până azi Tradiții de Paști pe mapamond De Paști, 25 de lei carnea de miel, 20 de lei brânza Puiul cerșetorului, adică un fel de văr din China al mielului nostru haiducesc

  • miel, Pasti, traditii

2 thoughts on “Semnificații ale mielului de Paști”

  1. SimonS 19/04/2011 at 11:10

    …in quibus verus ille Agnus occiditur, cum zice stramosu. Partea cu geto-dacii trebuie luata a la leger, pe ceva liste ale unui colegiu religios roman (din Dacia) mielul fiind fruntas in meniul comemorativ al raposatilor pagani. Fara ierburi amare, dar cu exces de vin 😀

    Reply ↓
  2. costachel Post author19/04/2011 at 12:43

    Ei, exces… Vorba sa fie 🙂

    Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Iulian Budală on Roquefort
  • Otilia on Vinete marinate libaneze
  • Vio on Vinete coapte la borcan
  • costachel on Urzicile lui Păstorel
  • OPREA DORINA on Urzicile lui Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved