• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Sbrinz

Oct 07, 2011 costachel Dicționar de brânzeturi, Dicționare 10


Sbrinz-ul este o brânză elvețiană din lapte de vacă integral, are un conținut de grăsimi de 45%, o consistență foarte dură și o crustă netedă, galben-închis sau brună. Forma este cilindrică, având un diametru cuprins între 40 și 60 cm, o grosime de 15-30 cm și o greutate ce variază între 20 și 45 kg. Foarte dur și sfărâmicios, are o savoare pronunțată, puțin sărată și ușor condimentată.

Puțină istorie

Se crede despre Sbrinz că este cea mai veche brânză din Europa. Cu siguranță, celții care trăiau pe teritoriul actual al Elveției făceau brânză cu multe secole înainte de era noastră.

Pliniu cel Bătrân descria, în 70 î.Hr., o brânză (o denumea caseus helveticus) foarte asemănătoare cu Sbrinz-ul de astăzi.

Deși există versiuni care susțin că ar fi pomenit în contracte comerciale încheiate în jur de 1200, cert este doar faptul că Sbrinz-ul este menționat în documente datând din 1530, păstrate în arhivele din Berna.

Din 1999, a căpătat Denumire de Origine Controlată.

Unde și cum se fabrică

Se presupune că această brânză a fost făcută inițial doar în satul Brienz (cantonul Berna), însă în decursul timpului aria de fabricație s-a mărit. Astăzi, ea este produsă în 30 de locații situate în partea centrală a Elveției.

Caietul de sarcini impune ca laptele să provină exclusiv din regiune, maturarea trebuie să se facă în aceeași zonă și (mai mult ca fapt divers) producătorii sunt obligați să nu folosească pentru lapte și brânză mijloace de transport ne-ecologice.

Sunt necesari 600 l de lapte integral de vacă pentru a obține o roată de 45 de kg de Sbrinz. Maturarea durează minimum 16 luni, dar se consideră că sunt necesare 24-30 de luni pentru ca aroma specifică să fie pe deplin dezvoltată.

Cum se mănâncă

După cum spuneam, Sbrinz-ul este foarte asemănător cu parmezanul (mulți istorici consideră că ar fi influențat apariția lui, peninsularii dorind să-i copie rețeta). Principala diferență constă în textură, brânza elvețiană fiind mai puțin sfărâmicioasă, datorită faptului că este făcută din lapte integral.

Se servește ras, peste paste sau supe, simplu (cubulețe sau felii subțiri), ca o componentă a platourilor de brânzeturi și, deloc în ultimul rând, cu pâine și unt.

S-ar putea să vă intereseze și:

Pule: cea mai scumpa brânză din lumeAți auzit de Pule? E cea mai scumpă brânză din lume! Tilsit (tilsiter) Grana PadanoGrana Padano Comté

  • branza, Elvetia, parmezan

10 thoughts on “Sbrinz”

  1. aphextwinz 07/10/2011 at 13:59

    mie in poza si dupa instrumentul de taiat/sfaramat imi pare identic cu parmezanul. deci principala diferenta nu e vizibila. perioada de maturare idem, depinde de parmezan. alte diferente sunt? sau numai vacile din zona? ca altfel trebuie o degustare sa sesizam nuantele 😀

    Reply ↓
  2. costachel Post author07/10/2011 at 14:29

    Diferențe de gust, de vaci, de grăsime și de vârstă 🙂 Dar firește că tot degustarea e baza… Acuma, un pic mai serios, am scris despre Sbrinz înainte de a scrie despre parmezan tocmai fiindcă e o brânză apărută anterior. Și o paranteză legată de denumire: orice brânză dură era numită de lombarzi sbrinzo. Unii (probabil italieni) zic că de aici vine denumirea de Sbrinz (adică nu de la Brienz). După gustul meu, mai curând denumirea vine de la brânză. Dar să se pronunțe filologii…

    Reply ↓
  3. cofi 07/10/2011 at 18:09

    branza , varza, viezure,manz!!

    eu zic ca seamana cu un parmezan de zici ca-i fra’su!

    Reply ↓
  4. costachel Post author07/10/2011 at 18:13

    Respectând ordinea istorică de apariție în farfurie, eu aș zice că parmezanul seamănă cu sbrinz-ul precum fiul cu tatăl 🙂

    Reply ↓
  5. cofi 08/10/2011 at 01:10

    hahaha!! stii reclama??
    …” era ta-su!”

    dar ca sa nu-ti lipseasca critica zilei, nu era mai simplu sa spui:

    “producătorii sunt obligați să nu folosească pentru lapte și brânză mijloace de transport ne-ecologice.”
    producatorii sunt obligati sa foloseasca … mijloace de transport mijloace ecologice?!?

    regula dublei negatii!! stiu o sa ma iubesti si mai tare, dupa asta!

    Reply ↓
  6. aphextwinz 08/10/2011 at 05:29

    Ba ma iertati, nefiloloaga fiind (incep si eu ca micuta cofi) daac denumirea venea de la branza ar fi fost de origine dacica, doar asa am invatat si noi, branza, varza, barza, bursuc :))

    Reply ↓
  7. costachel Post author08/10/2011 at 07:43

    @cofi: așa zice caietul de sarcini al sbrinz-ului, așa am tradus (cam din viteză) și eu 🙂

    @aphextwinz: păi și viezurele? 🙂

    Reply ↓
  8. Marian Radulescu-sibiprod 08/10/2011 at 07:50

    Daca e sa luam in seama ce spune Lucian Iosif Cueşdean ca nu ne tregem de la Roma si ca geti-tracii erau cel mai mare popor pelasgic, sigur sbrenza vine de la brenza, branza la care s-a adaugat un „S”. Geto-dacii fiind un popor preponderent crescatori de animale, in special oi, hai sa sustinem ca si aceasta branza este o reteta a stramosilor nostri, „acaparata” de vecini…

    Reply ↓
  9. costachel Post author08/10/2011 at 08:38

    De dragul lui Densușianu și pentru oleacă de parfum protocronist 😀

    Reply ↓
  10. aphextwinz 09/10/2011 at 09:25

    Vecinii aia elvetieni, nici la o aruncatura de batz, corect, au venit de acolo si au luat branza noastra, ca ei nu au vaci mov in Alpi :)))

    (ps: don costachel, ma amuza sa ascund bursucul in locul viezurelui in cuvintele alea celebre, multa lume nu percuteaza, sa traiti)

    Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Ion on Afumături – tehnici de preparare
  • costachel on Pilaf de vinete
  • lucretia on Pilaf de vinete
  • Marcian Dumitrescu on Marar
  • Steriana on Pască rusească, varianta Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved