Salată de pește afumat (cu legume)
Dacă tot se apropie Buna Vestire, vechiul și bunul meu prieten Claudiu Merschi s-a gândit să facă o faptă bună și să dezvăluie secretul unei rețete celebre în toată partea de nord a Copoului (și nu numai), adică salata de pește afumat ce urmează. Acuma, din câte știu, e doar o variantă, pentru că sosul de ulei și oțet e înlocuit uneori, în afara postului, de maioneză, însă dumneavoastră liberi sunteți, firește, să faceți cum poftiți în bucătăria dumneavoastră de acasă. Și acestea fiind zise, la treabă!
Ingredientele: 0.5 kg pește afumat (fără oase), 2 morcovi potriviți, 1 țelină mică, 1 ceapă, 1 salată, ulei de măsline (sau floarea soarelui, după gust), lămâie, sare, piper
Se pun la fiert cu puțină sare țelina și morcovul. După ce-au fiert se taie cubulețe, la fel și peștele, iar ceapa solzi. Salata se taie mărunt. Se amestecă ingredientele, se sărează, se piperează după gust, se lasa să se odihnească o oră în frigider și se servește cu pâine prăjită.
Despre vin ne va spune Costăchel, dar eu aș trage o juma’ de rachiu de prună.
Nu pot decât să aprob țuica, dar, pentru cei care doresc un vin, aș spune sau un Aligoté, sau o Fetească Albă de-aia subțire și rea, din sud (cum e cea de la Domeniile Coroanei)
Multumesc pentru reteta.
Pentru ca-i mai buna “odihnita”, am s-o prepar in ajun de Bunavestire.
Si pun si tuica la frigider 🙂
Exact așa voi face și eu 🙂 Numai sa gasesc o tuica buna…
Ehei, de-am fi ai aproape, s-ar rezolva cu ceva galbena de 5 ani din Valenii de Munte/Homoraciu.
Descurca-te pentru moment si cand vin la Moldova, poate ne vedem 🙂
Ei, ma descurc cumva deocamdata, găsesc la Bucium ori la Vinia niste tuici si rachiuri vechi chiar bune tare 🙂
Suna interesant…
Poate facem ceva schimburi … de experienta… :))
Pai daca-i vorba doar de experienta, uite, despre tariile de la Bucium am scris aici. 🙂
Tocmai sàptàmâna trecutà am preparat asa ceva. Am o nedumerire totusi: eu salata o rup, n-o tai. Fac oare parte din secta cu ciupercile curàtite de piele ? C-acolo, ne-ati làmurit DEFINITIV.
Uitai ceva ! Si dacà tot e sà iau bàtaie, sà iau màcar una bunà, nu douà ! Când am, înlocuiesc tuica. Beau horincà de la Maramu’. Iertatà-mi fie, neascultarea sau respectarea sfaturilor Domniilor Voastre. Încercati si mai vorbim.
Pai, ca salata sa fie rupta cu mâna, iar nu taiata, recomanda insusi Pastorel, asa ca, daca o fi vreo secta, atunci a lui e 🙂 Altminteri, exista niste oameni care n-ajung la horinca si se multumesc cu tuica… Asta e, ce sa facem si noi acuma… 😀
Ràsuflu usurat în privinta salatei rupte. Multumesc. În ceea ce priveste horinca, vine ea la mine. Le-am pus pe toate la punct si la locul lor ? DEOCAMDATA. Am fàcut pastrama dupà reteta D-vs, dar de càprioarà. Si-am “alergat” dupà sarea cu silitrà… cam vreo douà luni, pânà s-o gàsesc. Culmea, am gàsit la mai putin de 5 km de mine. Sà và màrturisesc rezultatul ? EX-CEP-TI-O-NAL. Usurel ! Nu e pàrea mea, a celor ce-au gustat-o. MULTUMESC, Domnule Costàkel.