Pe când preparam acest delicios praz gratinat cu șuncă, mi-am dat seama că n-am nici cea mai vagă idee cum și de ce a apărut expresia că prazul este ruda săracă a sparanghelului (mai ales ca și brocoli-ul mai e numit „sparanghelul săracului”, măi, al dracului sparanghel!) Da-n fine, nu stăm acuma să dezbatem la nesfârșit grade de rudenie și de bogăție, ci doar să vedem o rețetă simplă și tare bună, care sigur că seamănă puțin cu cea a bogatului înfășurat în costiță, dar uite că iar am luat-o pe tarlaua comparațiilor, așa că gata, trecem în bucătărie.
Drept pentru care notați, vă rog:
8 fire tinere de praz, 8 felii de șuncă (de Praga, să zicem), 30 g parmezan ras, 200 g smântână, 10 g unt, sare, piper,
facultativ nucșoară.
Curățați prazul, spălați-l și eliminați partea verde închis a frunzelor. Opăriți-l 5 minute în apă sărată clocotită (în aburi ar fi și mai bine, dar măriți timpul). Lăsați-l să se scurgă bine de tot și înfășurați fiecare fir în respectiva felie de șuncă.
Ungeți bine cu unt un vas care merge la cuptor (sau dacă aveți forme mici lunguiețe e perfect). Bateți smântâna cu sare, piper, eventual nucșoară ori alte condimente, după plac (un exemplu ar fi puțin chimen, pisat chiar atunci).
Puneți prazul, turnați smântâna, presărați deasupra parmezanul (sau poate un cașcaval, sau poate grana, sau…) și băgați vasul/vasele în cuptorul deja încins, la 200ºC (foc mijlociu, adică), unde trebuie să stea cam 20 de minute (până se rumenește). Serviți, firește, fierbinte.
Variante ar fi destule, dar cum despre condimentație și diverse brânze am vorbit, nu vă mai spun decât că și șunca poate fi cam de toate soiurile posibile, ba nici cu costiță afumată nu cred că o să fie rău.
Cat despre vin, rozé scrie pe rețeta asta de praz gratinat. Cât se poate de sec și de proaspăt.
Nu stiam ca asa ii zice prazului dar, culmea coincidentei, am facut acum ceva timp o reteta aproape la fel (chiar foarte aproape, ca si poza arata asemanator) cu sparanghel 🙂
Nici eu nu stiu de unde e vorba ceea dar radeam ca iaca ne potriviram la retete. A, separat, legat de sfecla aia, s-a achizitionat. Ma rog, un fel de sfecla suferinda de nanism, din curte de om, nu din aia mare, iese de fix pe o masea, aia e.
Nu stiam ca asa ii zice prazului dar, culmea coincidentei, am facut acum ceva timp o reteta aproape la fel (chiar foarte aproape, ca si poza arata asemanator) cu sparanghel 🙂
Prazul aduce a „sparanghel suferind de elefantiazis”, râdea Păstorel 🙂
Nici eu nu stiu de unde e vorba ceea dar radeam ca iaca ne potriviram la retete. A, separat, legat de sfecla aia, s-a achizitionat. Ma rog, un fel de sfecla suferinda de nanism, din curte de om, nu din aia mare, iese de fix pe o masea, aia e.
Așa am pățit și eu, că am zis să mai trag o porție și n-am mai găsit decât un fel de bile de biliard cu coadă…