Cea de-a doua ediție a Întâlnirilor soiurilor modeste (Rencontres des cépages modestes) a avut loc recent la Saint-Côme d’Olt. Prilej de adunare laolaltă a podgorenilor francezi care vor să reabiliteze vechile soiurile de viță, aflate în pericol de dispariție datorită poziției dominante a soiurilor internaționale. Și ocazie pentru AFP să afle mai exact problemele lor.
Doar 250 de soiuri autorizate
Se estimează că pe plan mondial există între 6.000 și 7.000 de soiuri de vitis vinifera, incluzând aici nu doar soiurile pentru vin, ci și pe cele de masă. Numai Institutul francez de cercetări agronomice (INRA) păstrează cu grijă, la Vassal (în apropiere de Montpellier) o colecție de 2.600 de varietăți. Printre ele douce noire, romorantin, prunelart…
Cu toate acestea, în Franța sunt autorizate pentru producția de vin doar 250 de soiuri, spune Jean-Michel Boursiquot, specialist în ampelografie la INRA. Mai mult decât atât, 95% din suprafață este ocupată de doar vreo 40 de soiuri, dintre care vreo 15 au cucerit demult întreaga lume. Adică alde chardonnay, merlot, pinot și alți sauvignon.
„Așa ceva nu există!”
Unul dintre pionierii reabilitării soiurilor uitate este Robert Plageoles, din Castelnau-de-Montmirail (Midi-Pyrénées). Care spune că la fel de dăunător precum filoxera a fost productivismul care a favorizat dezvoltarea soiurilor cu randament sporit. Dar nici reglementările stricte care au dus la crearea caietelor de sarcini DOC n-au fost mai bune. Odată cu ele, francezii „și-au pierdut memoria colectivă”, vechile soiuri au dispărut, iar podgorenii francezi au început să piardă teren în fața americanilor sau australienilor.
Plageoles (foto sus, cu o sticlă de Prunelart) și-a început activitatea de recuperare în 1982, plantând ondenc, un soi alb tipic pentru regiune, interzis însă în epoca respectivă. Și a continuat cu un alt soi alb, verdanel.
„Când i-am spus vameșului că am plantat verdanel, mi-a zis «nu se poate, așa ceva nu există, nu-l am în calculator». Și nu m-am putut stăpâni să nu-i răspund că nici el nu există în calculator și totuși stă în fața mea.”
Încet-încet, Robert Plageoles a recuperat în jur de 15 asemenea soiuri istorice locale. Iar al său Prunelart (soi roșu) este prezent în restaurantul lui Michel Bras (3 stele Michelin)
Vom fi salvați de soiurile vechi
Michel Grisard, care are o vie în Freterive (Savoia), a recuperat soiul mondeuse și este președintele Centrului de Ampelografie Alpină (CAA), înființat în 2007 pentru a salva soiurile locale aflate pe cale de dispariție. „Am făcut arheologie viticolă și am făcut niște descoperiri extraordinare”, spune el.
De exemplu, CAA a descoperit 14 butuci de bia blanc într-o vie foarte bătrână din Apremont (Savoia). „A fost un miracol”, spune Nicolas Gonin, vicepreședintele asociației. „E unul din cele mai bune soiuri din Rhône-Alpes. Am reușit să-l reautorizăm, împreună cu mècle și sérènèze”.
Nicolas Gonin, podgorean din Saint-Chef (Isère) este și el de părerea că viitorul viticulturii franceze depinde de modul în care moștenirea istorică va fi reabilitată. Pe domeniul său de 5 ha el a început, din 2005, să planteze persan. Astăzi, „datorită soiurilor vechi, vând vin la New York, Chicago sau Tokio, în condițiile în care nimeni nu mă cunoaște”, spune el.
„Am salvat și vom mai salva soiurile vechi dar, la un moment dat, ele ne vor salva pe noi.”