Niște plăcințele cu mere tare simple, foc de gustoase și, mai ales, rapide, care te scot din încurcătură și în caz de musafiri inopinați, dar reprezintă și o gustare dulce absolut delicioasă, de zi cu zi. Desigur, viteza de execuție despre care vorbeam este posibilă doar în cazul utilizării foietajului congelat; dacă ați face aluatul franțuzesc în casă, firește că preparația asta ar intra în rândul celor migăloase, dar cu siguranță că ar fi chiar și mai bună. Alegerea, desigur, vă aparține numai și numai dumneavoastră. Dar mai bine să trecem la treabă, nu?
400 g aluat franțuzesc (foietaj) 500 g mere, 60 g zahăr pudră (dar depinde și de gust), 1 gălbenuș, 1/2 linguriță scorțișoară pisată.
Curățați merele, tăiați-le-n patru, eliminați căsuța cu sâmburi. Puneți-le într-o cratiță, împreună cu zahărul și cu două linguri de apă.
Fierbeți totul la foc moale, 15 minute, amestecând. La sfârșit, adăugați și scorțișoara.
Încălziți cuptorul, la 180ºC.
Întindeți aluatul și tăiați-l cum doriți: discuri, pătrate, dreptunghiuri… Puneți în mijloc puțină umplutură, ungeți de jur-împrejur cu puțină apă (să se lipească mai bine), formați plăcințelele, apăsând bine marginile, și ungeți-le pe deasupra cu gălbenuș bătut.
Puneți-le în tavă (eventual căptușită cu hârtie pergament) și coaceți-le până se rumenesc frumos.
Serviți plăcințelele cu mere reci, cel mult călduțe, eventual presărate cu zahăr pudră, iar în pahare turnați o tămâioasă sau o busuioacă.
Și să nu uit: există și o variantă expres, în care dați merele curățate pe răzătoare, le amestecați cu zahăr plus scorțișoară și cu umplutura asta crudă umpleți plăcintele. În rest e la fel.
Păi facem pastă groasă pentru umplutură, nu compot, așa că merele vor fierbe mai mult în suc propriu. A, sigur că s-ar putea pune și mai multă apă, dar după aceea trebuie sa fierbem merele mult și bine ca să scadă și să capete consistența necesară, plus că s-ar pierde mult din gust și din calitățile nutritive.
Nu sunt sigură că înţeleg cum trebuie să ajungă merele astea, eu le-am pus conform reţetei la fiert, dar în 15 minute nu s-a întâmplat mare lucru cu ele, decât că miroseau frumos. Aşa că am băgat mixerul de mână în ele şi le-am făcut terci imediat, le-am pus la scurs în sită, le-am amestecat cu scorţişoara şi aşa erau bune de umplutură. Nici vorbă să vrea ele să fiarbă în acele 15 minute, fiind tăiate în bucăţi mari.
Cred că nu văd bine. Cum să fiarbă 500 g mere în 2 linguri de apă? Vă rog lămuriţi-mă, poate îmi scapă ceva… 😀
Păi facem pastă groasă pentru umplutură, nu compot, așa că merele vor fierbe mai mult în suc propriu. A, sigur că s-ar putea pune și mai multă apă, dar după aceea trebuie sa fierbem merele mult și bine ca să scadă și să capete consistența necesară, plus că s-ar pierde mult din gust și din calitățile nutritive.
Nu sunt sigură că înţeleg cum trebuie să ajungă merele astea, eu le-am pus conform reţetei la fiert, dar în 15 minute nu s-a întâmplat mare lucru cu ele, decât că miroseau frumos. Aşa că am băgat mixerul de mână în ele şi le-am făcut terci imediat, le-am pus la scurs în sită, le-am amestecat cu scorţişoara şi aşa erau bune de umplutură. Nici vorbă să vrea ele să fiarbă în acele 15 minute, fiind tăiate în bucăţi mari.
Înseamnă că ai avut mere zdravene, eu cât le-am amestecat, praf s-au făcut 🙂 Dar nu mi-ai spus lucrul ce mai important: au ieșit bune plăcințelele?
Bunicele. Nu sunt fan foietaje, doar că aveam unul prin frigider…
A, bun, deci foietajul din comerț a scăzut nota 🙂
Da, promit să nu mai fac!