Trebuie să recunosc: acest Peter Lehmann Weighbridge Shiraz 2009 mi-a ajuns în coș oarecum întâmplător. Eram la Kaufland, aveam poftă de un Shiraz, australianul ăsta mi-a sărit în raza vizuală și, ținând cont de prețul mai mult decât modic (vreo 23 de lei, parcă), l-am poftit să mă însoțească acasă.
Și, trebuie să recunosc, nu mi-a părut rău deloc. Nu e vreun mare vin, dar raportul calitate-preț mi s-a părut a fi unul foarte corect. Olfactiv, e plin de vișine (proaspete și din vișinată), fructe roșii, o undă de prune (din magiun), piper (nu foarte mult), bașca ceva condimente și arome date de lemn. Sigur, la prețul ăsta e vorba, aproape sigur, de chipsuri, nu de baric, dar orișicâtuși. Singurul defect e că alcoolul (14,5%) mai sare din corp, dar asta e, problema asta apare și la case mai mari, așa că nu-i cazul să dramatizăm.
Gustativ, senzația dominantă e de catifea (chiar frumoși taninii, mi-au plăcut), iar pe lângă fructele deja menționate se ițesc și vreo două-trei cireșe negre. Cât despre postgust, e mediu și cam astringent. N-are ducă-s-ar pe gât, e genul de vin numai bun de potrivit lângă niște sarmale sau o ceafă de porc la grătar. Altminteri, de unul singur o fi el simpatic, dar n-aș crede c-am să mă duc vreodată la magazin numai de dragul lui.
Concluzia? Dacă vă plimbați prin Kaufland și vă așteaptă acasă ceva mâncăruri precum cele mai sus pomenite, aș zice că vinul ăsta e o alegere de-a dreptul firească și mai mult decât convenabilă. Iar dacă nu, probabil nu.
Il voi incerca!