Sep 07, 2010 costachel Mozaic, Reportaje 14
De la Odobeşti, am luat-o spre Panciu, capul-compas fiind pus pe comuna Ţifeşti, unde se află una din cele mai tinere crame din ţară, Natura, deţinută de antreprenorul Daniel Guzu. Are o vechime de 2 ani, o suprafaţă în exploatare de circa 100 ha şi o capacitate de vinificare de aproximativ 160 de vagoane. Actualmente, toate vinurile din crama sunt din 2009, au o tărie alcoolică de 12,9 grade sau mai mult, aciditate peste 6 grame, exprimată în acid tartric, iar zahar între 10 şi 12 grame la litru. Cât despre îmbuteliere, se face cam 30% sticle, 70% bag-in-box, pentru că, ne-a informat oenologul Claudiu Porumb, cel care ne-a fost primitoare gazdă pe parcursul vizitei noastre, „am constatat că mai bine s-a vândut bag-in-box-ul decât acelaşi sortiment la sticlă“.
Ca poziţionare pe piaţă, brandul de top este Sagio (care include, ca vinuri albe, Sauvignon Blanc şi Fetească Albă, iar la categoria roşu puteţi găsi un cupaj de Cabernet Sauvignon cu Fetească Neagră). Gama de mijloc este pusă în vânzare sub brandul Casa Panciu, iar ca entry-level, Setilă, alb şi roşu.
Cât despre planurile imediate de viitor, în curând, va veni şi o linie pentru spumante, condiţiile naturale fiind foarte favorabile. După cum ne spunea Claudiu Porumb, „am zis că ar fi păcat să nu facem spumante aici, suntem foarte aproape de Panciu, vinurile au aciditate naturală peste 6, mai rar întâlneşti condiţiile astea“.
După introducere, am trecut să „inspectăm“ butoaiele, cu paharele în mână. Ca sortimente, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Regală cu Muscat, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, iar la roşii Băbească Neagră, Fetească Neagră, două cupaje în proporţii diferite de Fetească Neagră plus Cabernet, şi, deloc în cele din urmă, Cabernet Sauvignon. Am fost însă avertizaţi din prima: „să nu fiţi atât de exigenţi cu vinurile din crama asta, pentru că ele provin din vii foarte tinere. În anul al III-lea, ce să scoţi dintr-o vie… Mai sunt, ce-i drept, şi nişte plantaţii bătrâne, dar în mare ăsta-i vinul, noi mai avem mult de lucru la el“.
Ei, dar două vorbe despre vinuri tot trebuie să vă spun, că multe dintre ele sunt promiţătoare şi mă aştept la surprize din cele mai plăcute în următorii ani. Şi am să spun mai întâi că, la categoria albe, Feteasca Albă şi Sauvignonul Blanc (cel din urmă declarat deja de Cezar Vinul săptămânii), n-au fost deloc întâmplător alese pentru a intra în gama Sagio. Plus un Muscat Ottonel care cu siguranţă i-ar bucura foarte pe amatorii genului dar care, prea puţin fiind, este folosit numai în cupaje.
Cât despre roşii, ar fi mai întâi Băbeasca Neagră, care m-a impresionat cu un nas grozav, pe care nu l-am mai întâlnit de la cea făcută acum vreo zece ani la Nicoreşti de regretatul Gheorghe Anghel. Niţel cam dulce şi cam tare pentru gustul meu (ăsta a fost anul 2009, n-ai ce face, promit să nu mai repet remarca asta!), dar cu un corp ieşit din comun. Explicaţia a venit puţin mai târziu: mai întâi s-a luat cam 15% din must ca să se facă Băbească rozé (tare interesantă şi asta!), iar cel rămas a beneficiat de integralitatea pieliţelor, crescând în intensitate coloristică, extract şi, desigur, corp.
Am lăsat la urmă reginele Fetească Neagră şi Cabernet care, aşa tinere cum sunt, la cei doar trei anişori ai viei, promit foarte multe pentru viitor. Împreună, după cum spuneam şi mai la deal, formează roşul din Sagio. De ce împreună? „Cabernetul Sauvignon am fi dorit noi să-l facem Sagio, dar nu am fi reuşit niciodată, pentru că este foarte dur, foarte astringent, foarte ierbos, şi atunci am optat pentru cupaj, 60% Cabernet, 40% Fetească Neagră“, ne-a mărturisit Claudiu Porumb.
Pauză. Ştiţi expresia aia „pumn de fier în mănuşă de catifea“? Ei bine, închipuiţi-vă un pumn foarte mare şi foarte tare, daţi-i jos mănuşa şi veţi avea o vagă împresie de ceea ce înseamnă Cabernetul pe care l-am degustat acolo. Absolut uluitor, iar dacă vinul ăsta va reuşi prin îmbătrânire (mai întâi a viei, apoi a lui însuşi în butoi şi în sticle) să menţină linia actuală, se prea poate ca de la Crama Natura să cumpărăm peste câţiva ani (e drept, cam vreo 10) unul dintre cele mai majestuoase Caberneturi din România. Musai de urmărit.
Fiindcă n-are numai vinuri Crama Natura, are şi o poziţionare absolut de excepţie, o sală de degustare optimă şi urmează, din câte am înţeles, şi construirea unui spaţiu de cazare pentru turiştii pofticioşi. Numai bine când va fi gata va mai îmbătrâni un pic şi via, mai sunt şi livezile doldora de fructe…
Mda, aici ar fi trebuit urmeze şi două vorbe despre rolul statului în problema asta (şi în altele) dar mă opresc aici.Am văzut lucruri şi locuri prea frumoase la Crama Natura ca să mă enervez la final de text…
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Interesant. Te cam invidiez:)
Si cand ma gandesc ca e mai aproape de tine decat de mine… 🙂
Mda, dar ce conteaza asta…Ar trebui sa ma si astepte cineva acolo. Totusi, sper sa se gaseasca curand in comert. Ideea unei babesti autentice ma cam anima:)
Pai la ce pregatiri de oaspeti se fac acolo, cred ca in curand n-o sa fie nici o problema, la nici o ora…
Nu stiu unde sa scriu asta, na, ce sa fac.
Am luat un vin. De fapt mai mult, nu trebuie sa ne laudam, nu? Eu nepricepandu-ma, am cateva preferate, nu le trec in revista. Unul dintre ele este si Feteasca Neagra de Tohani.
Cum naiba nimerii 2007-le nu stiu. Atata zic: aoleu ce bun e. Bun, e bun (desi in general le prefer pe cele seci, care ar fi ele).
Ce nelamurire am (ca de aia scriu aici la Dvs), am luat un box de 6 sticle pe care am platit 5 (asa era oferta la o mare firma careia nu ii fac reclama ca nu am de ce pe situl altora, ii trag eu de urechi alta data).
Deci sticla era 11 lei, a sasea gratis, nu inteleg, atat de ieftin iese vinul bun? Ca de bun e bun, la gust e exceprional, deloc taninos, cu vagi arome de pamant (teracota mi s-a parut mie, dar v-am zis ca nu ma pricep) si atat de doritor de a intalni valea esofagului ca nu imi pot imagina de ce costa atat de putin.
Daca aveti vreodata timp si chef de explicat novicilor ca mine de ce exista posibilitatea ca sa existe vinuri bune (exceptional, na, parerea mea) la preturi bune, eu zic saru-mana si dau si un vin.
E o perioada mai aglomerata, dar promit sa citesc un eventual raspuns si sa va multumesc pentru el inainte.
Noroace!
In mod normal, n-are cum sa coste asa putin. Altminteri tare as vrea sa laud (desantat si in exces) un vin bun care costa asa putin. Drept pentru care lansez tuturor bloggerilor de vin provocarea sa guste Feteasca Neagra de Tohani din 2007 (am inteles bine, da?) si sa spuna ce parere au despre ea.
Costachel,
Marturisesc ca am o mica retinere :)), dar intru in joc. Imediat ce o prind revin cu un comentariu.
Am zis ca nu ma pricep! Nu dati cu parul, da? Eu ma gandesc ca e vreun chichirez de marketing, extraproductie, habar nu am. Inca il degust, e bun (pentru mine care nu am retete de branza cu rosii in program).
Cand ajungeti la o concluzie sa imi ziceti, pana ajungeti sigur se bea, dar noi sa fim sanatosi 😀
Daca am gresit cu ceva, ma spovedesc. Promit.
@aphextwinz
Stai linistit, retinerile nu ti se datorau tie 😀
Asa sunt eu o fire mai dificila ;).
O voi incerca si eu, cand am drum printr-un supermarket. Tohani…Ajuta-ma, Doamne:)
Am fotografiat eticheta, nu stiu cum sa o atasez pentru cei interesati, e pe un site dar nu stiu daca e frumos sa pun link. Costachel, un sfat?
Noroace
Nu-i nevoie, sunt toate detaliile, de-acuma trebuie doar ceva timp si, vorba lui George, curaj 🙂
Eu inca imi mai fac 🙂
Si mi se pare la fel de bun, mai ales langa o branza maturata de oaie, oliooo, capul e limpede, gustul cum am mai spus, nu mi-a facut nici o impresie neplacuta. Si daca il degusta si cineva care se pricepe si da acordul, trebuie elucidat misterul, clar.
Am mai facut niste liste de preturi, sunt multe vinuri care m-au bagat in ceata magarului, ca pret, zic.
Am citit si prin alte parti ale marelui internet ca noi avem vinuri scumpe si ca e mai ieftin si bun unul de import (redau ce am citit nu parerile mele). Ceea ce mi se pare mai absurd decat pretul crenvustilor de pui care costa mai putin decat puii.
Trebuie sa ne lamurim, dragi tovarasi, am zis!
Multumesc de curaj (celor care il vor avea) si sanatate tuturor, eu urmaresc zilnic site-ul, daca apare ceva citesc (cu sete, fireste).
Am gasit doar 2008, dar cum amicul vorbeste despre 2007, inca il mai caut.