Napul, leguma uitata
Brassica rapa var. rapa. Denumirea ne vine direct din latina (napus) si se refera la o leguma de origine mediteraneana, cultivata intens inca din antichitate (sigur de greci si romani, probabil insa ca era cunoscuta mai de timpuriu). Prezenta odinioara pe mai toate mesele din regiunile temperate, aceasta ruda a verzei si conopidei a fost insa detronata, de catre cartof (pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea), din postul de „a doua paine” si luptator impotriva foametei. Totusi, e o radacinoasa inca foarte apreciata in gastronomia franceza, iar in Scotia e considerata „leguma nationala”
Exista mai multe soiuri de nap, clasificate dupa forma si culoare. Cel mai raspandit e cel zis Milan (rotund, alb cu „guler” violet), dar mai sunt si alte soiuri: albe si alungite (Nantes si Croissy), galbene („boule d’or” le zic francezii la napii astia foarte gustosi) si negre (bulbii pot fi rotunzi sau alungiti). Si, pentru ca tot am ajuns aici, sa mai notam ca „napul porcesc” (poate mai cunoscut sub denumirea frantuzita de topinambur) vine tot din America „dusmanului” cartof si se inrudeste cu floarea soarelui. Dar asta v-am spus-o doar pentru a sublinia ca, la vremea lui, napul considerat era o leguma „domneasca”.
Cum folosim napii? Sa retinem, ca regula generala, ca se impaca foarte bine cu carnurile grase, datorita faptului ca au foarte putine calorii si absorb foarte bine grasimea. De cele mai multe ori intra, la fel ca alte radacinoase, in supe/ciorbe si mancaruri cu sos, dar pot fi intalniti si sub forma de piure sau sufleu, iar variantele timpurii („napi noi”, ca sa zic asa), pot fi mancate crude, in salate (cam ca ridichile, de-un paregzamplu). Si sa nu uit: radacinile mari trebuie curatate exact inainte de preparare, pentru ca altfel se innegresc (oxideaza, la fel ca, de pilda, telina). Cat despre cele tinere, de obicei ajunge o frecare viguroasa cu peria, sub jet de apa curenta.
Se utilizeaza si frunzele napilor (cele mici, alea mari sunt amare), mai ales cand leguma e tanara, fie crude, fie gatite precum spanacul. Si sa notam tot aici ca exista si variante de Brassica rapa cultivate exclusiv pentru frunze (da, e vorba de varza chinezeasca!)
In alte limbi: navet (fr.), turnip (engl.), rapa (it.), Speiserübe (germ.)
Foarte buni sint si napii murati, foarte populari in Orientul mijlociu. Se folosesc radacini tinere, de obicei amestecati cu bucati de sfecla rosie.
De acord, dar unde-i gasim pe piata romaneasca?
Din povestirile mamei mele stiu ca existau cand era ea mica, dar de atunci n-am mai auzit sa fie pe la noi…
@fabdo: in otet, presupun, nu?
@Adriana S.: rar, in hypermarketuri, in versiunea trufanda, la preturi din acelea… Dar de asta tot scriu despre sparanghel, napi si alte legume care ar putea creste fara probleme si pe la noi, ca poate dau idei. Horticultorilor loco, de preferinta, dar si importatorilor, pana una-alta…
da, la inceput tinuti in apa sarata si pe urma pusi in otet si apa la soare. Cum au o savoare picanta sint foarte buni si caramelizati, in miere sau zahar, in sirop de artar in Canada, in sirop de curmale in Iraq.
Interesant, merita studiata (macar teoretic) problema 🙂
Dar vreo reteta buna cu napi ai, maestre? In caz ca gasim prin supermarket… Sau inlocuim pur si simplu cartofii cu napi si facem cam tot ce se poate?
Ei, se poate si asa, dar promit ca am sa caut ceva special pentru tine 🙂
am napi topinambur -tuberculi de consum si de plantat.
contact : hlk_benner@yahoo.com
Ma intereseaza pentru consum, la ce pret?,per kg.Modalitatea de transport poate fi prin curier cu plata ramburs dupa dechiderea coletului?
Daca este un pret rezonabil vreau vreo 10 kg
Am cumparat eu aseara ( 04.01.2014) de la Metro – Baneasa, Bucuresti.
Napi, origine Romania, la pretul de 7.65 lei/kg. Sunt la pungi de aprox. 1 Kg