Macaroane cu chifteluțe și verdeață
Nu mai țin minte în ce film american de prost gust un cetățean oarecare se întreba (probabil pe când mânca un sandvici cu unt de arahide, nu mai țin minte exact) cum de pot manca italienii paste cu absolut orice, chiar și cu chifteluțe. N-are rost să ne legam acuma de gastronomia americană, pentru că nu poți înjura de mamă ceva ce nu există, dar ideea mi s-a părut simpatică. Chiar așa, oare cum or fi aceste macaroane cu chifteluțe? Nu vă rămâne decât să încercați rețeta de mai jos și să fiți de acord, împreună cu mine, că sunt fantastic de bune. Știu ei italienii ce știu.
Pentru vreo 6 persoane:
400 g macaroane (să știți ca italienilor nu prea le mai plac pastele lungi. Pentru ei acum maccheroni au o lungime de 4-5 cm, iar maccheroncini 2-3 cm),
300 g carne tocată (de orice fel, dar să fie slabă),
100 g miez de pâine, înmuiat în lapte și stors bine,
4 linguri de parmezan ras,
2 ouă,
1 lingură de mărar tocat,
1 lingură de arpagic verde (sau cozi de ceapa verde), tocat foarte mărunt,
1 lingura de măghiran tocat (dacă nu găsiți decât uscat, și aproape sigur așa va fi, doar 1 linguriță rasa),
1 cățel mare de usturoi,
1 bucățică de ardei iute (depinde de gustul dumneavoastră cât va fi de mare),
1 rămurică de cimbru,
2 linguri de ulei de măsline,
50 ml supă, ulei pentru prăjit,
sare și piper.
Amestecați într-un castron carnea cu ouăle, miezul de pâine și parmezanul. Sărați și piperați. Formați chifteluțe mari cât o măslină și lăsați-le la rece 20 de minute. Prăjiți-le în ulei mult, scoateți-le și eliminați excesul de grăsime.
Încălziți uleiul de măsline și căliți în el ardeiul și usturoiul, tocate mărunt. Adăugați toate ierburile aromatice (în afara de cimbru), ardeiul, chifteluțele, supa, sare, piper și clocotiți totul 5 minute.
Fierbeți pastele după cum scrie pe pachet, scurgeți-le bine (dar păstrați o ceșcuță din apa în care au fiert), răsturnați-le în cratița cu sosul, amestecați cu grija, turnați și apa păstrată (dar numai dacă sosul e prea gros), presărați cimbru (eventual și niște pătrunjel) și serviți.
Cât despre vin, chiar dacă ați folosit carne de porc sau vită, parcă tot un alb vioi merge mai bine, că-i prea parfumat sosul. Și la ora asta nu-mi vine în minte altceva mai bun decât un Sauvignon Blanc.
A, și dacă nu vreți maccheroni, firește că le puteți înlocui cu alte paste. Cu penne, de pildă.
Precum vita cu gorgonzola, pastele cu chiftelute au facut, intr-adevar, dus intors peste ocean, ceea ce e normal, italienii sunt de mult acolo si americanii vin de mult aici, deci e normal ca sa se adapteze diferite bucatarii (nu vorbim acum si despre altele, ca la cate paelii valenciene am vazut facute de cei ce nu au calcat in Valencia, na, amu doar nu ne suparam). Important e ca sunt bune, bune (indiferent de reteta aleasa, mie imi plac cu paste lungi, dupa Lady & The Tramp, film al copilariei).
Mai nou citesc in zonele specializate, ca bucataria americana a luat mare avant, calitativ. Dar deja e discutie de discutie (si nu, nu ma refer la fast food).
Sanatate!
Păi chiar că e discuție în discuție. Drept pentru care n-o deschid 🙂