• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Vinurile sunt ca si copiii

Nov 11, 2009 costachel Băuturi, Interviuri, Vinuri 0


Marcel Sabaté este proprietarul si vinificatorul cramei Castellroig, aflat recent in vizita la Iasi pentru o prezentare de vinuri la magazinul Good Point. Am profitat de prezenta sa aici si i-am luat interviul care urmeaza mai la vale.

Sunteti un cunoscut promotor al ceea ce se cheama „vin de terroir“. Cum ati putea defini aceasta categorie de vinuri?
Pentru mine a produce „vin de terroir“ inseamna in primul rand sa-ti respecti zona si sa-i dai o identitate, sa-ti valorifici la maximum calitatile pamantului, cultivand exact acele soiuri de struguri care, pe de o parte, reprezinta regiunea si, pe de alta parte, se dezvolta optim pe fiecare tip de sol in parte. La noi sunt doua tipuri mari de soluri, soluri recente, aluvionare, si vechi, miocenice. E foarte important sa le tratam diferentiat din punctul de vedere al culturilor. Fiecare strugure are un teren care i se potriveste, iar daca este cultivat pe varietati diferite de sol, si recoltarea va fi diferita. Scopul final ramane, fireste, acela de a crea un vin cat mai bun si specific zonei.

Care ar fi diferenta dintre vin de terroir si vinurile cu denumire de origine controlata (DOC)?
Vinul „de terroir“ are ca principala calitate specificitatea. Vinurile cu origine controlata sunt mai „globale“. Pentru mine vinul „de terroir“ trebuie sa fie produs in cantitati mici, tocmai pentru a-i putea respecta reprezentativitatea, detaliile si nuantele care definesc zona.

Deci un „vin de terroir“ poate avea denumire de origine controlata, dar nu e obligatoriu ca un DOC sa fie in acelasi timp reprezentativ pentru terroir.
Problema e putin mai complicata. Uitati, pe sticlele astea (arata spre spumante) scrie si Cava, si Penedès, adica doua denumiri de origine controlate. Pana la urma, ideea e ca DOC a devenit mai curand o notiune legislativa, iar pe noi ne intereseaza sa facem vinuri bune, care sa ne reprezinte, atat zona cat si pe noi, ca producatori.

Spuneati intr-un alt interviu ca ati determinat prin incercari repetate sa vedeti care soi de vita se potriveste pe fiecare tip de sol. Intrebarea mea este: v-ar tenta sa incercati si cu soiuri din alta parte, din Romania, sa spunem…
In Romania?

Nu, nu, in Spania, pe pamanturile dumneavoastra? Feteasca Neagra, sa spunem….
Da, da, imi place Feteasca…

…sau vinul „de terroir“ trebuie sa fie facut neaparat in zona de origine a strugurilor? Struguri romanesti pe pamant romanesc, vita catalana pe sol catalan si asa mai departe?
Vinul de terroir trebuie sa fie vinul „de aici“, adica din zona lui. As pune Feteasca daca as avea podgorie in Romania. Siguri, sunt si soiuri precum Cabernet, Merlot, Chardonnay, Pinot, care sunt deja internationale, dar ce defineste vinul „de terroir“ sunt strugurii din zona. Aproape sigur ar iesi vinuri bune si la mine din strugurii enumerati mai sus, dar n-ar mai fi specifice. Asa ca folosesc in proportie de 90% strugurii locului.

Daca tot a venit vorba de Feteasca si spuneati ca va place, v-ar place sa cumparati pamant aici si sa va apucati sa faceti vin cu soiurile noastre vechi, sa le adaugati la palmares?
Nu mai spuneti asta ca n-am sa mai pot dormi la noapte (rade). Am gustat Feteasca Neagra si m-a incantat, are un potential absolut fantastic, mi-ar place ca in viitor sa pot face asa ceva. Am sa tin minte ideea asta.

Cel putin din punctul meu de vedere, un „vin de terroir“, mai ales asa cum a fost el definit de francezi, trebuie sa se asorteze si cu mancarurile specifice regiunii. La dumneavoastra care este situatia din acest punct de vedere?
Dupa parerea mea, sigur ca vinurile pe care le fac se potrivesc cu mancarea catalana, dar de ce nu si cu mancare romaneasca (zambeste)? La pui intotdeauna va merge un Xarel-lo, trebuie doar incercat.

Aveti cinci vinuri cu punctaje Parker foarte mari. V-ati fi multumit cu unul singur?
Mai intai, pentru mine Parker reprezinta doar o singura opinie. O opinie foarte importanta, foarte respectata de unii, contestata de altii dar, oricum, una singura. In al doilea rand as fi fost foarte nemultumit daca as fi avut doar un vin de top, iar celelalte mediocre. Vinurile sunt ca si copiii, mai bine sa ai cinci destepti, care sa se descurce foarte bine in viata, decat unul supradotat si ceilalti neajutorati.

Moltes gràcies

S-ar putea să vă intereseze și:

Chinezii sunt interesați de vinurile din Vrancea Winestar vin la cutieCe legătură există între vinurile bune, Nespresso și cutiile de tablă Majoritatea părinților își „recompensează” copiii cu mâncare nesănătoasă Vinurile Tobia

  • Castellroig, cava, interviu, Marcel Sabate, Parker, xarel-lo

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • costachel on Salata (de) Boeuf
  • Gurmăndel on Salata (de) Boeuf
  • George Budacea on Dr. ing. Gheorghe Anghel – un mare oenolog
  • costachel on Desertul lui Kemal Pașa (Kemalpașa tatlisi)
  • Timi on Desertul lui Kemal Pașa (Kemalpașa tatlisi)

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved