Am amintit în treacăt, când vorbeam despre șvaițer, despre „războiul” celor două Gruyère, elvețian (cu DOC european) și franțuzesc (IGP european, depus în 2010). Un război în care francezii urmăresc să poată și ei folosi denumirea, în timp ce elvețienii doresc să rămână numai a lor.
Iată însă că acest conflict pare foarte aproape de final. Purtătorul de cuvânt pe teme agricole al Comisiei Europene (CE), Roger Waite, a declarat pentru AFP că „propunerea CE de înregistrare a denumirii «gruyère» ca IGP (Indication Géographique Protégée) a primit aviz favorabil.” Trebuie așteptate însă și regulile de aplicare, ce vor fi publicate în curând, a mai precizat el.
Oricum, este o victorie pentru producătorii francezi, deoarece până acum, datorită unui acord bilateral încheiat între Elveția și UE, doar brânza elvețiană avea dreptul să poarte denumirea de gruyère.
Există însă și câteva condiții. Mai întâi, gruyère-ul franțuzesc trebuie să-și păstreze găurile specifice (varianta elvețiană nu are), care găuri trebuie aibă dimensiuni cuprinse între „cea bobului de mazăre până la cea a unei cireșe”. În plus, devine obligatorie menționarea țării producătoare „în același câmp vizual cu al denumirii Gruyère, și cu caractere de aceeași mărime”. Iar prezența blazonului provinciei Savoia (foarte asemănător cu steagul elvețian) este interzisă.
Interesant este și faptul că nu doar elvețienii s-au opus acestei decizii. Și-au semnalat împotrivirea ca gruyère-ul francez să capete IGP și producători din Noua Zeelandă, Australia și Statele Unite.
„Această recunoaștere a IGP-ului permite păstrarea unui patrimoniu cultural și gastronomic”, a declarat ministrul francez al agriculturii, Stéphane Le Foll. „Ea consacră, de asemenea, priceperea bărbaților și femeilor care produc această brânză franțuzească.”
Gruyère-ul franțuzesc este o brânză asemănătoare cu Comté (dar și cu șvaițerul nostru), iar zonele de producție sunt Savoia și Franche comté.
Convenția internațională de la Stresa din 1951, referitoare la denumirile brânzeturilor și drepturile lor de folosire, stabilise deja că termenul gruyère reprezintă o proprietate comună franco-elvețiană, ambele țări având dreptul să folosească denumirea.
Gruyere chiar si Comte fix marca (vaz sub branza o parte din ambalaj) si inca altele, Provolone, nu mai stiu ce, am gasit la un supermarketm de fapt la mai multe s-a marit oferta de branzeturi bune fata, sa zic, de acum un an, incredibil.
Trec peste faptul că, la franțuji, gruyere e cam la fel de generic precum termenul de „cașcaval” (exagerez, dar nu cine știe ce). Așa că am să zic doar că hai, Doamne ajută, poate o să găsim în supermarketurile noastre toate brânzeturile bune. 🙂
Nu stiu daca avem vreo sansa cu “toate” nici macar cu ale italienilor (si nu ma refer aici la cele celebre si la cele locale, cate am vazut in partea dinspre Austria, m-am speriat). Ce sa mai vorbim de cele frantuzesti. Hai macar sa le gasim pe cele mai renumite.
Dar de la marca aia chiar am mancat branzeturi bune. Nu retin cum o cheama si matale o ascunsesi 🙂
Gruyere chiar si Comte fix marca (vaz sub branza o parte din ambalaj) si inca altele, Provolone, nu mai stiu ce, am gasit la un supermarketm de fapt la mai multe s-a marit oferta de branzeturi bune fata, sa zic, de acum un an, incredibil.
Trec peste faptul că, la franțuji, gruyere e cam la fel de generic precum termenul de „cașcaval” (exagerez, dar nu cine știe ce). Așa că am să zic doar că hai, Doamne ajută, poate o să găsim în supermarketurile noastre toate brânzeturile bune. 🙂
Nu stiu daca avem vreo sansa cu “toate” nici macar cu ale italienilor (si nu ma refer aici la cele celebre si la cele locale, cate am vazut in partea dinspre Austria, m-am speriat). Ce sa mai vorbim de cele frantuzesti. Hai macar sa le gasim pe cele mai renumite.
Dar de la marca aia chiar am mancat branzeturi bune. Nu retin cum o cheama si matale o ascunsesi 🙂