Fileuri de pește alb cu ciuperci și smântână
Nu, excelenta preparație de mai jos nu reprezintă doar un exercițiu pe tema „cât de primitoare este carnea peștelui alb“ ci, în primul rand, o mâncare surprinzător de bună. Recunosc, am inventat-o nițel forțat de împrejurări. Dar ce altceva puteam face când fileurile erau deja aproape dezghețate, aveam o poftă nebună de mămăligă, iar la aprozarul din colț se lăfăiau teribil de apetisant niște ciuperci superbe? Of, tare plăcute se mai dovedesc uneori și problemele de genul asta…
Drept pentru care, la capitolul cumpărături fiind, să notăm:
700 g fileuri de pește alb,
700 g ciuperci,
1 ceapă medie,
1/2 căpățână de usturoi,
400 ml smântână,
1 bucățică de ardei iute rosu (sau poate piper alb),
1 legătură de mărar,
unt,
făină,
sare.
Mai întâi peștele (n-ați uitat sa-l țineți măcar 1 ora presărat cu sare, da?). Tăiați-l bucăți potrivite, presărați-le cu făină, eliminați excesul și prăjiți-le în unt, pe ambele fețe, la foc mic (nu trebuie să se rumenească, pot cel mult să capete un vag bronzaj). Scoateți-le și păstrați-le deoparte.
Încingeți puțin unt într-o tigaie, căliți ceapa, usturoiul și ardeiul iute (desigur, curățate, spălate și mărunțite cat de fin). Adăugați ciupercile (cu toaleta făcută și tăiate bucăți), sărați, piperați (dacă n-ați folosit ardei), puneți capacul și lăsați la înnăbușit pana ce scade zeama.
Adăugați smântâna, mărarul, amestecați, puneți și peștele în sos (cu grijă, să nu se rupă), scuturați bine cratița, mai lăsați vreo doua minute de bulbuceli mici și cu asta basta.
După cum vă spuneam, pofta mea era de mămăligă, dar dacă o sa vreți sa măritați peștele asta cu piure, orez ori mai știu eu ce, foarte rău n-are cum sa fie.
Cât despre pește, eu am folosit cod, dar orice pește alb o sa meargă perfect, fie el merlucius sau, și mai bine, știucă ori șalău. Oricum, nu gras și nu cu gust pronunțat.
Vinul? Pai aici ar trebui sa fie foarte simplu: smântână, ciuperci, mămăligă, apoi numai o Feteasca Alba ar trebui turnata în pahare. Dar cum o să găsiți mai greu una seacă și buna, s-ar putea să vă fie mai la îndemână un Chardonnay.
Nu-mi vine sa cred ce bine suna! Multumim pentru retetele “ca la mama acasa”, dar si pentru ideile originale, cum e aceasta. Acuma stiu ce pregatesc pentru diseara la cina!
Multumesc de complimente, dar sa-mi spui cum ti-a iesit, sa vedem daca se si confirma aprecierile 😀
io sunt ardelenca,m-am gandit de mult sa fac sos de smantana la peste,da’nu m-am incumetat.dar cred ca merlucius sau codul se preteaza.am sa incerc!
Chiar te rog, sigur n-o sa-ti para rau 🙂
O feteasca alba buna, tipica : Davino Alba Valahica 2009
Si excesiv de scumpa, din pacate 🙁 Din punctul asta de vedere, nu prea tipica (decat pentru Davino) 🙂
super delicioasa!