Cum a mai pierdut guvernul multe milioane de euro? A crescut acciza la băuturile spirtoase!
Creșterea accizei la băuturi spirtoase până la 1.000 de euro pe hectolitru de alcool pur, de la 750 euro, începând cu 1 septembrie 2013, a cauzat o scădere cu 20 de milioane de euro a colectării, în perioada septembrie – decembrie 2013, față de același interval din 2012, afirmă Asociația Producătorilor de Băuturi Alcoolice VINROM.
Efectul creșterii accizei a fost diminuarea imediată a producției și vânzărilor legale, cu efect asupra colectării.
Creșterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a cauzat, în întregul an 2013, încasări mai mici din accize cu 180 milioane de euro.
„Măsurile fiscale introduse în ultimii ani au condus la restrângerea puternică a producției de băuturi alcoolice, la scăderea încasărilor bugetare cu sume importante și la orientarea consumatorilor inclusiv a celor din mediul urban către băuturile obținute în gospodăriile individuale țărănești, băuturi care nu respectă normele de siguranță alimentară, au o calitate incertă iar, datorită eludării obligațiilor fiscale, au prețuri mult mai mici față de cele obținute legal”, a precizat VINROM, într-un comunicat remis Agerpres.
Reprezentanții producătorilor de băuturi alcoolice atrag atenția că nivelul actual de taxare a băuturilor alcoolice românești orientează comercianții și consumatorii către oferta de produse din țările vecine.
„Creșterea micului trafic de frontieră și relaxarea condițiilor privitoare la trecerea frontierei cu țări vecine, precum Bulgaria, Moldova și Serbia, a încurajat opțiunile de aprovizionare din țările vecine. Producția legală acoperă în mică parte consumul populației. Consumul oficial în România este de trei ori mai mic decât în Bulgaria — acolo unde nivelul de acciză este de numai 562 euro/hectolitru alcool pur, astfel încât suma încasată din accize în 2012 în România a fost de 91 milioane euro, fiind mai mică decât cea încasată în Bulgaria, de 95 milioane euro. Dacă în România consumul legal/locuitor și cota de acciză ar fi aceleași ca în Bulgaria, statul român ar fi încasat în plus cu 156 milioane de euro pe an”, se menționează în comunicat.
În contextul majorării accizelor, a crescut puternic oferta de țuică și palincă obținute în gospodăriile țărănești, care nu sunt controlate din punct de vedere fiscal și al calității și siguranței alimentare. În prezent, la nivel național numai circa 150 de mici producători funcționează legal, ceea ce reprezintă sub 1% din numărul total al producătorilor reali.
Din cauza prețurilor mari cauzate de fiscalitatea ridicată, a crescut interesul în procurarea băuturilor spirtoase din categoria whisky, vodcă, gin din centrele comerciale din țările vecine, iar, prin amploarea acestei concurențe de la graniță, este descurajată producția legală autohtonă.
„Acciza minimă la nivelul UE de 550 euro/hl alcool pur (Directiva Consiliului EEC Nr. 84/1992) a fost stabilită în funcție de puterea de cumpărare a consumatorilor din statele mai puțin dezvoltate economic. Ținând cont de puterea de cumpărare a consumatorilor din România, creșterea nivelului accizei la 1.000 euro/hl este nesustenabilă, având un impact negativ dovedit asupra producătorilor și bugetului de stat”, subliniază Asociația.
Potrivit acesteia, la piața băuturilor alcoolice intermediare — aperitive, vermuturi, băuturi pe bază de vin și alte băuturi alcoolice care conțin și alcool de distilare, în general produse cu concentrație alcoolică între 15 — 22 grade, acciza de 165 euro/hl produs, practicată în prezent în România, este una dintre cele mai mari în Europa, mult peste cotele existente în Bulgaria — 46 euro/hl, Cipru — 45 euro/hl, Spania — 55 euro/hl, Portugalia — 65 euro/hl, Croația — 67 euro/hl, Italia — 68 euro/hl.
De la 1 iulie 2010, momentul creșterii cu 250% a accizei la băuturi intermediare, de la 65 euro/hl produs, la 165 euro/hl, producția s-a prăbușit cu 97%. Statul român pierde anual peste 100 milioane lei (aproximativ 25 milioane euro) din încasări din accize, la care se adaugă TVA și alte taxe.
„Cererea este acoperită cu țuică și distilate cu tărie alcoolică mică obținute în gospodăriile individuale țărănești în special din sudul țării, care ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al prețului de către băuturile intermediare, dacă nivelul accizei ar fi în jurul valorii de 55 — 65 euro/hl”, se mai spune în comunicatul VINROM.
Asociația mai arată că menținerea accizării vinurilor spumante a condus la descurajarea consumatorilor și la scăderea an de an a producției.
Bugetul încasează anual o sumă nesemnificativă de două milioane de euro din accize la vinurile spumante, iar în Uniunea Europeană sunt doar patru țări viticole care au acciză la vinurile spumante — Franța (o cotă neglijabilă), Germania, Ungaria și România.
„Dat fiind declinul accentuat al acestor sectoare economice din cauza creșterii fiscalizării și impactul negativ asupra bugetului național cu peste 280 de milioane de euro/an din accize și TVA aferent valorii produselor, solicităm Guvernului României să ia măsuri în interesul statului român pentru o fiscalizare adecvată a sectorului de producție și de comercializare a băuturilor alcoolice, în sensul corectării măsurilor de taxare care s-au dovedit eronate și au afectat negativ bugetul de stat și activitatea economică în domeniu, sprijinirii și stimulării mediului de afaceri din domeniul producției și al comercializării băuturilor alcoolice și asigurarea unui mediu concurențial corect și competitiv pe piața națională, dar și la extern, diversificării și susținerii ofertei legale de băuturi alcoolice prin care se asigură desfacerea produselor cu o calitate controlată și care respectă normele de siguranță alimentară”, concluzionează VINROM.
