Cremă tartinabilă de ciocolată
Recunosc, nu sunt un fan al tartinelor unse cu cremă de ciocolată. Nici cu aceea des prezentă în reclame și prin rafturi, nici cu vreo alta. Pe de altă parte însă, mărturisesc, îmi vine uneori cheful de un dulce rapid, drept pentru care, de obicei, ung vreo câțiva biscuiți cu un strat subțire de unt și pun deasupra, după chef și stocul cămării, o linguriță de miere, dulceață, gem ș.a.m.d. Se întâmplă destul de rar chestia asta, însă uneori mă ține pofta zile întregi, așa că, pentru variație, am ajuns și la această cremă de ciocolată. S-ar putea să-și găsească și alte utilizări, nu zic ba, dar pe alea am să vă invit pe dumneavoastră să le descoperiți. Însă, desigur, numai dacă vă place crema de mai la vale și veți dori să o faceți și altă dată.
Pentru ea aveți nevoie de
1 tabletă de ciocolată (200 g),
100 g pudră de alune de pădure,
100 g pudră de migdale,
1 vârf de cuțit de praf de ghimbir,
1 vârf de cuțit de scorțișoară,
1 plic de zahăr vanilat,
2 linguri de lapte.
Începeți mai întâi prin a topi ciocolata, ruptă bucățele. Adăugați laptele și zahărul vanilat, frecați bine cu o lingură de lemn. Adăugați prafurile, puțin câte puțin și continuați să amestecați, până când obțineți o pastă omogenă. Atât.
Cât despre variante de cremă de ciocolată, n-aș ști să vă spun prea multe, că doar v-am spus că o fac rar. Pot doar să vă mărturisesc intenția de a folosi data următoare un rom bun în loc de lapte. A, și dacă o să folosiți ciocolată neagră, sau chiar menaj, o să vreți, probabil mai mult zahăr (din cel pudră și nearomat, de data asta).
