Cârnații de Pleșcoi și peștele afumat din Țara Bârsei așteaptă recunoașterea europeană
România avea înregistrate la nivel național 4.124 de produse alimentare tradiționale, la finele lunii iunie 2012, cu peste 270 mai multe decât erau înregistrate la sfârșitul anului 2011. Dintre acestea, doar unul este recunoscut și protejat la nivelul Uniunii Europene, iar alte două așteaptă recunoașterea comunitară.
Potrivit datelor centralizate de direcția de specialitate din Ministerul Agriculturii, citate de Agerpres, numărul produse înscrise în registrul de atestare a produselor tradiționale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an.
Dintre produsele înregistrate ca tradiționale până la jumătatea acestui an, 1.474 de produse sunt din lapte și produse lactate, iar 1.441 sunt din carne și produse din carne.
De asemenea, 715 sunt produse de morărit și panificație, 270 – băuturi alcoolice, 172 – conserve legume-fructe, 30 – pește și produse din pește, 20 – miere, 6 – grăsimi vegetale, iar 26 – altele.
Cârnații de Pleșcoi și peștele Novac afumat din Țara Bârsei așteaptă recunoașterea europeană
În ciuda diversității produse alimentare tradiționale înregistrate la Ministerul Agriculturii, un singur produs românesc este, deocamdată, recunoscut și protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni.
Reprezentanți ai Ministerului Agriculturii au declarat însă că, la ora actuală, alte două produse românești – Cârnații de Pleșcoi și peștele Novac afumat din Țara Bârsei – au depus documentație la minister pentru obținerea protecției comunitare.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres, alte nouă produse alimentare românești ar putea dobândi protecție comunitară: brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galați), brânza de burduf din Bran (Brașov), telemea tradițională de Ibănești (Mureș), brânza de Gulianca (Brăila) și Virșli de Brad (Hunedoara).
Foto: plescoi.ro
Sunt curios cine apreciaza novacul afumat? Este un peste mediocru. Tara Birsei a ajuns sa se mandreasca cu peste chinezesc fie el si afumat?
Si unde ‘mnezeu se gaseste sloi de oaie? Culmea culmilor e ca e produs care s-ar preta mai bine oltenilor si care se consuma rar, numai iarna si nu peste tot. Ciudata lista. Branza de Braila e singura in regula de acolo, eu pe virsli as merge pe cei de Salas, adica cei din zona stiu mai bine, nu prea ii apreciaza pe cei de brad ca pe cei de Salas, dar na.
Si in rest, mai nene, toate chestiile romanesti sunt de la Sibiu? Sunt pline pietele de “sibieni” de ma mir ca a mai ramas cineva in orasul ala.
Burduful de Bran luat de acolo intr-un procent mare e teapa de teapa, cumparata de la Me*** (nu dau nume) si bagata in coaja de brad.
Telemea de capra de Constanta nu-i? Ca e cu zece capete peste orice telemea de Sibiu.
Si plescoi cum facea bunicul de la Buzau, babic idem, nu stiu decat intr-un loc in toata localitatea.
Phii ce subiect sensibil. Nu ma bagati in seama musai, dar daca alerg mult si am nimerit din targ in targ si oras in oras, mi se pare ciudata lista.
Sanatate!
Dacă asta cred producătorii că e tradițional… A, că poate ar trebui ca MADR să aibă o comisie care să spună niște chestii despre novacul de Țara Bârsei sau sloiul de Sibiu, asta-i o altă discuție. Deocamdată, frumosul mecanism european e simplu: producătorul depune un dosar, îndeplinește niște condiții, iar cererea se aprobă sau nu. Nu văd nicio condiție legată de istorie și tradiție pe lanțul ăsta…
Nu am habar, depinde ce contine dosarul, poate cere si oarece chestii de istoric al provenientei. Se gaseste pe undeva vreun formular din asta? Numai de curiozitate, fireste.
In tarile europene DOC sau DOP sau ce mai scriu ei pe pachet stiu ca intruneau conditii multicele, spunea un nene prin Italia referitor la mierea de castan de la 5que Terre, de aia mi-am amintit.
Ca idee, procedura de înregistrare a denumirilor pentru vin (DOC,IG) arată așa.
Maiculita! Multumesc de link.
interesante si bune chear dac nu toata lumea le gusta!
E un început 🙂