• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Carlo Petrini: Slow Food este Arca a lui Noe a gastronomiei!

May 25, 2012 costachel Interviuri 0


Carlo Petrini este un ziarist, sociolog și critic gastronomic italian. A înființat în 1989 mișcarea Slow Food. Pentru activitatea sa a fost desemnat „erou european” de Time Magazine, în 2004, iar în 2008 The Guardian l-a inclus în lista celor „50 de persoane care pot salva planeta”. La Revue du Vin de France i-a luat recent un interviu, din care puteți citi mai jos un fragment (versiunea integrală poate fi citită doar în ediția tipărită, care apare astăzi la chioșcurile din Franța)

Când, unde și de ce ați creat mișcarea Slow Food?

Am creat Slow Food pe data de 9 decembrie 1989 la Paris, în apropiere de Opéra Comique, la 150 de metri de casa care i-a aparținut lui Brillat-Savarin, autorul celebrei Physiologie du goût, și foarte aproape de actualul bistrot al lui Alain Ducasse, Aux Lyonnais. În acel an, Franța sărbătorea a 200-a aniversare a Revoluției Franceze, cea care a declanșat însă și o adevărată revoluție a alimentației publice.

Alimentația publică de tip burghez, adică aceea pe care o cunoaștem astăzi, atunci s-a născut, înlocuind vechile hanuri și taverne. În 1800, Parisul avea 200 de restaurante, majoritatea situate lângă Palais Royal. În 1825, când Brillat-Savarin a publicat La Physiologie du goût, existau deja 2.000! A fost o revoluție entuziasmantă, comparabilă cu cea de astăzi a Internetului. Toate vechile obiceiuri erau bulversate.

Slow Food are astăzi 100.000 de aderenți în întreaga lume. Care este sensul acestei mișcări?

La început, ideea era respingerea mâncării „de umplut mațul”, a fastfood-ului și a uniformizării care face ca toată lumea să mănânce același lucru (iar José Bové* nu apăruse încă). Dar, după 23 de ani de existență, „mișcarea” noastră a evoluat. La mijlocul anilor 90, am înțeles că nu ne putem mulțumi să vorbim despre gastronomie într-o manieră clasică, la modul unui gourmet sau gurmand egoist. Astăzi, când biodiversitatea este în pericol, nu mai poți să vorbești doar despre arta culinară. E complet derizoriu să vorbești despre gastronomie doar publicând sau făcând schimb de rețete bune într-un moment în care, în fiecare zi, se pierd varietăți de fructe și legume, alimente și tradiții. Așa că de atunci Slow Food a început un demers mai exigent, acela de a lupta pentru salvarea bucătăriilor naționale din întreaga lume. Combatem elitismul ca să putem promova respectul absolut față de varietatea gastronomiilor locale. Pentru noi nu există nicio bucătărie, fie ea franceză sau italiană, care să fie superioară alteia. Mișcarea nu trebuie să se lase antrenată în niciun fel de certuri între bisericuțe.

Adversarii spun că sunteți un nostalgic și vă acuză că nu sunteți în pas cu vremurile, nu?

Este exact invers! Să nu pierdem acest patrimoniu reprezintă o acțiune de o modernitate extremă! Dintr-un anumit punct de vedere, Slow Food este noua Arcă a lui Noe. De fapt, nu mai era suficient să denunțăm, trebuia să intervenim, să împiedicăm ca, datorită loviturilor repetate ale multinaționalelor, acest trecut să se piardă.

I-am mobilizat atunci pe cei pe care noi îi numim „santinelele”. E vorba despre producători aflați în zone rurale izolate, care să respecte un anumit protocol. Misiunea lor este să valorifice produsele aflate în pericol, să recupereze vechile moduri de producție și să comunice lumii toate aceste minunății, chiar dacă pentru asta e nevoie să apelăm la marketing. Astăzi, Slow Food coordonează 250 de „santinele” în Italia, situate în satele noastre, care apără biodiversitatea. Iar asta a bulversat agricultura italiană și ne-a întărit pozițiile, într-o măsură atât de mare încât Slow Food a putut să înființeze Universitatea Internațională a Științelor Gastronomice în Piemont și a reușit să pună bazele unei rețele mondiale foarte active, formată din mici producători și intitulată Terra Madre.

Foto: wikipedia

* José Bové (pe numele său adevărat Joseph Bové), este un om politic francez, lider al mișcării altermondialiste (un curent care se opune mondializării, propunând în schimb valori precum democrația, justiția economică, protecția mediului și drepturile omului). José Bové este cunoscut și prin luările sale vehemente de poziție împotriva Organismelor Modificate Genetic (OMG), organizând inclusiv acțiuni de distrugere a terenurilor cultivate cu aceste plante (în genul celei amintite aici)

S-ar putea să vă intereseze și:

Slow Food Dacă vreți, totuși, să mâncați la fast-food, măcar nu beți cafea! Food is fashionFood is Fashion: să mănânci bine e „cool” Festivalul Thai FoodS-a încheiat Festivalul Thai Food

  • Carlo Petrini, interviu, slow food

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Iulian Budală on Roquefort
  • Otilia on Vinete marinate libaneze
  • Vio on Vinete coapte la borcan
  • costachel on Urzicile lui Păstorel
  • OPREA DORINA on Urzicile lui Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved