Borș de pui (de primăvară)
Acuma, sigur, excelentul borș care urmează nu-i musai să fie de pui. Cam orice înaripată, dar și vita, ar putea contribui cu egal succes la reușita sa, ba chiar să-l facă, poate, și mai gustos (că gusturile, după cum știm…). Am ales însă numele din titlu pentru că, pe de o parte, oricum carnea de pui e cea mai frecventă prin galantare (și, implicit, prin frigiderele noastre) și, pe de altă parte, chiar mi se pare că e mai nimerită o cărniță mai plăpândă (ca să zic așa). Pentru că, în ciorba de mai la vale, orchestra vegetalelor primăvăratice trebuie să iasă în evidență și dețină rolul principal. Dar, până la urmă, considerațiile astea-s lejer inutile, principalul e că, zic eu, chiar merităm așa un borș revigorant la ieșirea din iarnă.
Drept pentru care, să ne pregătim cu
1 kg de carne de pui (cu os, firește),
7-8 fire de ceapă verde,
1 morcov,
1 păstârnac (eventual pătrunjel),
1 castron plin cu verdețuri de primăvară, curățate și spălate (cel de mai sus a fost făcut cu urzici, lobodă și leurdă, firește însă că loc de improvizație există din belșug),
1/2 kg cartofi,
1 l de borș (sau mai puțin, depinde de cât e de acru și de gustul fiecăruia) ,
verdeață (mărar, pătrunjel, leuștean),
sare.
Puneți mai întâi la fiert carnea (spălată&curățată, firește), în apă rece, cu puțină sare. Spumuiți cu grijă, puneți capacul și fierbeți până ce carnea mai că pică singură de pe oase. Tocați mărunt partea albă de la ceapă, morcovul și albitura, puneți-le și pe ele la fiert. După vreo 5 minute de clocote mici, adăugați și cartofii, curățați, spălați și tăiați cuburi, plus urzicile. Cât timp fierb, tocați mărunt cozile de ceapă și celelalte frunze. Puneți-le și pe ele în oală, când cartofii-s aproape gata. Încă vreo 5 minute, turnați și borșul, fiert separat, reglați de sare, presărați și verdeața tocată, puneți capacul și stingeți focul. După vreo jumătate de oră, e numai bun de adus la masă.
Nu-i neapărat o variantă, dar mie îmi place să dezosez carnea de pui, așa că o scot din oală, o las să se răcorească puțin, prestez operațiunea și o trimit la loc, cam odată cu urzicile&co (și că veni vorba de urzici: dacă nu-s foc de fragede, nu strică să le puneți în oală în același timp cu cartofii). Dacă vreți să înlocuiți cartofii cu tăiței de casă (și eu vreau de obicei, dar ieri n-am avut timp), atunci îi puneți la fiert împreună cu frunzele. Cât despre dres, n-am cum să vă opresc, dar zic eu că ar fi păcat să răpim din prospețimea borșului ăsta primăvaratic.
Vin? Ei, și dumneavoastră acuma… Parcă mai bine ar merge un ciocănel de țuică ori de rachiu, nu?
Exact, dar exact asa il fac si eu, numai ca niciodata nu-i pun cartofi. Eu ii pun ceva orez,mi se pare ca se potriveste mai bine cu verdeturile, ca nu are practic un gust al sau pregnant.
Dar fireste ca nici cartofii nu au ce sa-i strice, dar seamana mai mult cu orice alt bors de pui,dupa parerea mea.
Dupa cum spuneam mai sus, si la mine cartofii-s a doua optiune, dar dupa taiteii de casa 🙂
mama ce pofta-mi este!!!!!!!!!!!!
Spuneam si intr-un alt comment, asta mi-e si scopul, sa fac pofta. De bors, in cazul de fata 🙂
Deschideti-va un restaurant ca sa putem savura mancarurile dumneavoastra si de ce nu sa invatam secretele dumneavoastra!:D
Bine, mai spun o data: bucataria de acasa n-are legatura cu cea de la restaurant, sunt doua chestii diferite 🙂
A nu m-am referit la asta…pur si simplu mi-a venit o denumire…ma refer doar la a degusta si de ce nu savura in adevaratul sens al cuvantului mancarurile dumneavoastra. Nu ma refer doar la mancarea is sine ci la secretele dumneavoastra fiindca orice bucatar are secretele lui din cate stiu eu. Si nu neaparat un restaurant, un festival nu stiu ceva, mi-ar face placere chiar sa vin si pana in Iasi sa mananc de la mentorul meu 😀 .