Biftec tartar cu coriandru
Urmează mai la vale o variațiune pe tema biftec tartar, o mâncare pe nedrept hulită la noi și aiurea (ignoranță, nimic altceva). Dar, în fine, cine vrea să mănânce, bine, cine nu, nu, cu observația că reprezentanții celei de-a doua categorii au numai și numai de pierdut. Ei, și acestea fiind zise, mai bine să trecem la treaba, că poate ne-o fi foame.
Pentru 4 persoane aveți nevoie de
600 g mușchi de mânzat sau de vițel, bine curățat și tocat,
4 găblenușuri,
1 legătură de coriandru proaspăt (frunze, firește, nu boabe, și la o adică o să meargă și pătrunjelul),
1 lingură rasă de muștar iute,
1 lingură de semințe de susan,
1/2 lingură de boabe de coriandru (hai, că de-astea găsiți),
2 linguri de ulei de floarea soarelui,
1 linguriță de ulei de susan,
1 lingură de oțet de vin alb (dar să fie bun!),
sare și piper.
Puneți într-un castron boabele de susan și de coriandru, muștarul, oțetul și frunzele tocate de coriandru. Sărați, piperați, amestecați, turnați în fir subțire cele doua tipuri de ulei, acoperiți și lăsați timp de 15 minute să se odihnească, să prindă toate ingredientele gust între ele.
Adăugați apoi carnea, amestecați bine de tot cu o furculiță și puneți carnea pe farfurii, formând niște movilițe.
Dacă folosiți gălbenușuri pentru decor, faceți o gropiță cu dosul unei linguri în vârful fiecărui biftec tartar și puneți-le acolo, piperându-le ușor. La masă, fiecare flămând poate să-și amestece și singur gălbenușul cu carnea.
În ceea ce privește vinul, e clar că trebuie să fie roșu și viguros. Eu am optat să beau la al meu biftec tartar un Cabernet Sauvignon de Dealul Mare; dumneavoastră faceți însă ce credeți de cuviință.
